„Vi se pare o idee criminală?” Editura „Știința” nu va reedita manualele în care imnul Moldovei este tradus în limba rusă

Manualele în care apare imnul Republicii Moldova în limba rusă nu vor fi reeditate. Precizarea a fost făcută pentru NewsMaker de redactorul-șef al editurii „Știința” Mircea Ciobanu. El a declarat că acestea sunt manuale pentru toți alolingvii noștri. „Vi se pare criminală ideea de a traduce poezia lui Alexei Mateevici, ca să înțeleagă și vorbitorii de limba rusă?”, a menționat reprezentantul editurii. Mircea Ciobanu a expediat și o scrisoare ministrului Educației, în care îi care îi raportează că editura nu este de acord cu „convocarea” la minister. 

„Vi se pare o idee criminală că elevii din clasa a V-a, proaspăt veniți din școala primară, să deschidă manualul și să citească un text pe care îl înțeleg?”

Întrebat de NewsMaker dacă manualele în care apare imnul Republicii Moldova în limba rusă vor fi reeditate, Mircea Ciobanu a declarat: „Mai întâi, nu am înțeles, de ce trebuie „reeditate” manualele de educație muzicală. De unde ați luat această informație? Este un manual, tradus în limba rusă, după versiunea în limba română. Este manualul pentru toți alolingvii noștri, din păcate, toți alolingvii studiază disciplinele în limba rusă, nu în limbile altor minorități, dar asta e o altă problemă”.

Ciobanu a mai spus că „poezia lui Alexei Mateevici se studiază în limba română la orele de limba și literatura română din clasele superioare de gimnaziu”.

„Toate celelalte manuale (de la fizică și chimie, la arta plastică și muzică) sunt în limba rusă. Unde vedeți aici contradicția? Poezia lui Mateevici a fost tradusă în limba rusă încă în 1987, cel puțin în versiunea lui Dmitri Olcenko, versiune preluată și de traducătorii manualului de educație muzicală. Vi se pare o idee criminală că elevii din clasa a V-a, proaspăt veniți din școala primară, să deschidă manualul și să citească un text pe care îl înțeleg? Vi se pare criminală ideea de a traduce poezia lui Alexei Mateevici, ca să înțeleagă și vorbitorii de limba rusă despre ce se vorbește acolo?”, a menționat Mircea Ciobanu pentru NewsMaker.

Scrisoarea editurii către ministrul Dan Perciun 

Redactorul-șef al editurii „Știința” a expediat și o scrisoare în adresa ministrului Educației și Cercetării Dan Perciun, cu privire la acest subiect. Anterior, Ministerul la conducerea căruia se află Perciun a declarat că instituția de la educație „aprobă varianta manualelor în limba română” iar „traducerea acestora în limba rusă este responsabilitatea editurilor”.

„Potrivit Legii cu privire la Imnul de Stat al Republicii Moldova, Imnul de Stat este interpretat în limba română”, menționau reprezentanții Ministerului, adăugând că vor „convoca reprezentanții editurii pentru a clarifica modul în care va fi remediată situația creată și cum se încadrează aceasta în cadrul legal”: „Intenția reprezentanților editurii de a oferi și copiilor vorbitori de limba rusă posibilitatea de a înțelege mesajul Imnului de Stat nu trebuie să îngrădească respectarea cadrului legal. Ministerul mulțumește persoanelor care semnalează probleme în manuale și se angajează  să utilizeze toate pârghiile necesare pentru asigurarea calității materialelor didactice”.

În scrisoarea către ministrul Dan Perciun, oferită de Mircea Ciobanu redacției NewsMaker, redactorul-șef al editurii „Știința” a declarat: „pe pagina Ministerului Educației și Cercetării a apărut o informație care ne-a pus în gardă”.

„Suntem de acord cu precizarea că – în conformitate cu regulamentul – traducerea în limba rusă a manualelor este responsabilitatea editurilor. Și chiar editurile trebuie să răspundă pentru aceste versiuni. Probabil că informația afișată de Minister se putea încheia aici (încă și mai bine era să fi fost consultați și noi, editorii, înainte de a publica comunicatul, dar asta e la discreția Ministerului). Bineînțeles că suntem de acord (și) cu stipulările din Legea cu privire la Imnul de Stat, care declară expres că „Imnul de Stat este interpretat în limba română”, lege citată în acest comunicat”, a menționat reprezentatul editurii.

În scrisoare, Ciobanu a menționat că editura nu este de acord „cu „convocarea” la minister”.

„Nu suntem însă de acord numai cu „convocarea” la minister (și nu doar pentru a „clarifica” – asta o mai înțelegem – ci pentru a „remedia”) a reprezentanților editurii, convocare care sună ca o amenințare din timpurile demult apuse. Iar îndemnul din finalul textului către băgătorii de seamă de a fi pe fir chiar ne derutează. Noi am trăit o vreme în care denunțurile „cetățenilor conștiincioși” erau la ordinea zilei și cunoaștem consecințele. Îndemnul nostru simplu e ca fiecare să se ocupe de
domeniile lor. E cel mai educativ și patriotic lucru”, a precizat editura.

Ciobanu a mai declarat, în scrisoare, că manualul este „unul dintre cele mai bune manuale din ultimele trei decenii din tot spațiul limbii române”.

„În ceea ce ține de manualul în cauză (despre care chiar băgătorul de seamă afirmă că „nu e rău”). Credem (iar noi avem o experiență bogată de examinare și elaborare a cărților didactice) că e unul dintre cele mai bune manuale de muzică din ultimele trei decenii din tot spațiul limbii române. Dar, înțelegem, problema ar fi imnul… având textul în limba rusă. Aș vrea să pornim, domnule ministru, de la condiția esențială a manualului, care este instrumentul de lucru al elevului. Nu al profesorului, nici al ministerului, nici al statului, nici al editurii sau al autorilor. Este un obiect creat la comanda copilului și a familiei, prin intermediul concursului anunțat de Minister. Consecutiv, el trebuie să fie familiar, prietenos și atractiv. El trebuie să-l ajute pe copil să intre în lumea muzicii. Celelalte efecte colaterale (cunoașterea lumii și a societății în care se află, ideile umaniste și patriotice etc.) sunt adiacente. Și acum imaginați-vă, domnule ministru, că acest copil, absolvent al școlii primare, care a intrat în clasă și a deschis manualul, este îndemnat (sau chiar obligat) să cânte un cântec în limba română, pe care el o cunoaște încă foarte aproximativ, dar încă și mai aproximativ va înțelege poezia, de loc simplă, a lui Alexei Mateevici”, a declarat Ciobanu.

Reprezentatul editurii a mai spus că „acest manual nu implică niciun pericol că rușii ne vor cânta imnul în altă limbă”.

„De-ar fi să-l cânte, ne-am bucura, precum se bucură francezii că La Marseillese se cântă nu doar în toată lumea, ci și în diferite limbi și stiluri, de la rock la rap sau ragtime! – deoarece nu acest manual lansează versiunea rusă a cântecului. Poezia lui Alexei Mateevici a fost tradusă și în alte limbi, inclusiv în rusă, iar versiunea din manual citează traducerea lui Dmitri Olcenko, poet de limbă rusă de la Chișinău, pe care a efectuat-o încă în 1987, mult înaintea decretării acestei poezii ca text al Imnului de Stat. Și – din păcate, aș zice eu! – încă nimeni de atunci nu a atentat la Imnul nostru, cântându-l în limba rusă, deși aveau textul la îndemână”, a spus Ciobanu.

El a adăugat că editura nu a uitat „de stipulările punctuale ale Legii”.

„Aici trebuie să anunțăm zeloșii patrioți și apărători ai legii că elevii din clasele ruse a V-a nu vor cânta neapărat Imnul de Stat… cu cuvinte străine. Nimeni nu îi va impune, nici ministerul, nici profesorul, nici… manualul despre care vorbim. Mai întâi, deoarece Curriculumul Național nu presupune intonarea Imnului de Stat ca una dintre competențele necesare elevilor din gimnaziu. Mai apoi, nici acest manual nu presupune cântarea imnului în limba rusă”, a comunicat reprezentantul editurii.

Ciobanu a spus că „manualul respectiv nu atentează în niciun fel la Legea Imnului, în schimb îl face pe proaspătul gimnazist dintr-a cincea să recunoască Imnul, atunci când îl ascultă, desigur, și să înțeleagă despre ce se cântă în imnul nostru”.

„Sarcinile îi cer doar să audieze Imnul de Stat pe Internet; să îngâne melodia imnului și… să comenteze mesajul poeziei. Mesaj pe care, dacă nu îl va înțelege, pentru că-i scris în altă limbă decât limba sa maternă, ce va face?”, a adăugat Ciobanu.

Prin urmare, el i-a cerut lui Perciun să publice declarațiile editurii pe pagina Ministerului.

„Și… să ne căutăm fiecare de treburile lui. Ar fi cea mai eficientă și mai patriotică ocupație dintre toate cele posibile. Mai ales că, în caz contrar, pe loc gol, am putea avea niște explozii de xenofobie, tocmai acum, când ele chiar nu sunt binevenite”, a conchis reprezentantul editurii.

***

Recent, un profesor de muzică din raionul Anenii Noi a publicat pe o rețea de socializare o fotografie cu pagina unui manul de Educație muzicală pentru clasele cu predare în limba rusă, în care imnul Republicii Moldova este tradus. Timp de câteva ore, aceasta a adunat sute de distribuiri, majoritatea însoțire de comentarii critice. Unii internauți au menționat că ar fi o „profanare a simbolurilor de stat”. Ulterior, Ministerul Educației și Cercetării a publicat o declarație și a explicat că instituția aprobă doar manualele în limba română, iar traducerea lor în rusă este responsabilitatea editurilor. MEC a precizat că va convoca reprezentanții editurii respective pentru a „clarifica modul în care va fi remediată situația creată”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.