Andrei Mardari / NewsMaker

Vicepremierul Andrei Spînu, despre „milioanele” din străinătate: „Totul este o mare minciună”

Vicepremierul Andrei Spînu a venit cu o reacție la acuzațiile liderului Partidului „ȘOR”, deputatul fugar Ilan Șor, precum că ar deține „milioane” în offshore-uri. Într-un interviu pentru NewsMaker, ministrul a respins acuzațiile, catalogându-le drept „false”.

„Ce a prezentat acest personaj nu este un document, dar o hârtie desenată la calculator. (…) Nu dețin acești bani și nici companiile vizate nu dețin aceste conturi.  Este un fals răspândit de acest hoț”, a declarat Spînu.

Oficialul declară că toate bunurile, veniturile și conturile deținute au fost declarate în mod oficial, în declarația de avere și interese depusă.

„Permanent am declarat tot ce dețin și niciodată nu am ascuns nimic. Niciodată nu am avut așa venituri mari. Totul este o mare minciună! (…) Aceste informații sunt distribuite de un hoț, de un penal care se ascunde. Eu îl indemn să vină acasă”, a mai spus Spînu.

Amintim că deputatul fugar Ilan Șor a prezentat, la sfârșitul lunii septembrie un presupus act în care sunt prezentate presupuse conturi ale vicepremierului Spînu. Acestea indică despre existența a peste 43 de milioane de dolari în mai multe bănci din Marea Britanie, Cipru, Hong Kong și Republica Moldova. Într-un mesaj publicat atunci pe canalul său de Telegram, Spînu a respins acuzațiile și l-a îndemnat pe Șor să revină acasă.

Precizăm că, potrivit declarației de avere depuse la ANI, în 2021 Spînu ar fi obținut din funcția de secretar general al Aparatului Președintelui de puțin peste 120.000 lei. Din funcția pe care o deținea în cadrul Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova a ridicat 4.120 lei, iar din cea de la minister – peste 96 de mii de lei.

În declarația sa de venit, depusă în perioada în care deținea funcția la Președinție, Spînu declara dividente în valoare de 7.800 euro și 4.105.562 lei din activitatea în cadrul „OneTwoStart Limited” și, respectiv, „Wupp Ltd”. Totodată, atunci Spînu declara un venit de 190.000 lei, pe care l-a obținut din vânzarea unui automobil marca Volkswagen.

Între timp, în declarația de venit depusă după ce a fost numit ministru și viceprim-ministru, Spînu trece dividente obținute din activitatea din cadrul „Wupp Ltd” în mărime de 69.925 euro, fără a trece dividentele declarate anterior, obținute din activitatea la „OneTwoStart Limited”.

Totodată, Spînu a trecut în declarația sa de avere mai multe bunuri imobile în țară și în afara țării, pe care le-ar fi obținut în perioada 2017-2020, dar și o casă de locuit, proprietarul căreia este din 2018, care ar valora 4.720.000 lei. Spînu mai declară două automobile pentru 2021, un Audi Q5, în valoare de 380 mii lei și un Volkswagen Tiguan, în valoare de 27 mii dolari.

La compartimentul conturi financiare în țară sau în străinătate, Spînu a indicat 9 conturi bancare – toate deținute în bănci comerciale din Republica Moldova. Conform declarației, Spînu a depozitat bani atât în lei (34.230 lei), cât și în valută străină (1.112 euro și 545 dolari).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon/Telegram

Dodon îndeamnă Comratul și Chișinăul să revină la dialog, după ce legea privind statutul Găgăuziei a ajuns pe masa Curții Constituționale: „O presiune serioasă”

Fostul președinte și lider al PSRM, Igor Dodon, avertizează că autonomia găgăuză se confruntă cu cele mai mari presiuni din istorie, după ce Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unor prevederi din legea care reglementează statutul special al Găgăuziei. Liderul socialiștilor cere autorităților centrale și autonomiei să găsească soluții de compromis și să revină la dialog. Declarațiile au fost făcute pe 13 martie. Autorii sesizării susțin că autonomia prevăzută nu înseamnă „stat în stat”, ci reprezintă „o formă de autoadministrare care trebuie să rămână sub cupola de control și organizare a statului unitar Republica Moldova”.

„Pentru toți anii de independență ai Republicii Moldova nu am observat o presiune atât de serioasă asupra autonomiei ca astăzi. Se încearcă punerea sub control a proceselor electorale și limitarea competențelor instituțiilor autonomiei, ceea ce provoacă o îngrijorare serioasă. Consider extrem de important ca, în această situație, părțile să dea dovadă de responsabilitate și înțelepciune politică. În prezent este necesar să fie căutate urgent soluții de compromis, să fie reluat dialogul dintre autoritățile centrale și autonomie și să fie păstrat echilibrul care a fost obținut cu decenii în urmă.Doar prin dialog, respectarea legii și încredere reciprocă poate fi asigurată stabilitatea, dezvoltarea și unitatea țării noastre”, a scris Dodon.

Dodon a mai anunțat că a primit o invitație să participe la ședința extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei, care va avea loc săptămâna viitoare la Comrat, unde va fi examinat tocmai acest subiect.

Igor Grosu: Avem un sistem unic de drept

Președintele Parlamentului Igor Grosu a comentat solicitarea Ministerului Justiției către Curtea Constituțională, punând sub semnul întrebării dacă o unitate teritorială autonomă poate avea dreptul de a valida sau bloca numirea unor funcționari de stat pe teritoriul său, în condițiile în care Moldova are un sistem unic de securitate și de drept. Grosu spune că așteaptă cu interes interpretarea Curții Constituționale.

„Noi vorbim de un sistem unic de securitate, de un sistem unic de drept. Cum o unitate teritorială administrativă, chiar dacă are un statut mai special, trebuie să valideze sau să nu valideze? Acum o să așteptăm să vedem interpretarea Curții Constituționale. Pentru că acolo sunt mai multe lucruri — SIS-ul, poliția, carabinierii, procurorul — o serie de funcții care trebuie de fiecare dată să aibă girul sau aprobarea bașcanului sau adunării populare”, a declarat Grosu.

***

Reamintim, conform legii, alegerile pentru APG urmau să aibă loc încă pe 16 noiembrie 2025. După restabilirea comisiei electorale locale, alegerile au fost programate pentru 22 martie 2026. Totuși, instanța a anulat hotărârea APG privind completarea componenței comsiei. Problema constă în faptul că, în legislația locală, organul electoral al Găgăuziei este denumit „Comisia Electorală Centrală”, în timp ce în legislația națională acesta apare ca „Consiliul Electoral Central”. În urma anulării hotărârii APG, organul electoral a rămas incomplet, ceea ce a făcut imposibilă organizarea alegerilor. Astfel, scrutinul planificat pentru 22 martie a fost anulat, iar o nouă dată nu a fost încă stabilită. În aceste condiții, actuala componență a Adunării Populare își continuă activitatea cu mandatul expirat.

Pe 10 martie, Parlamentul a stabilit componența nominală a grupului de lucru pentru asigurarea, în cadrul normelor constituţionale, a funcţionalităţii unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale Republicii Moldova în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia. O dispoziție care prevede acest lucru a fost semnată de Președintele Parlamentului, Igor Grosu.  Acest instrument de colaborare a fost instituit în 2015. Grupul de lucru este constituit dintr-un număr egal de legiuitori din Chișinău și Comrat.

Între timp, Ministerul Justiției a cerut Curții Constituționale să verifice constituționalitatea unor prevederi din legea care reglementează organizarea alegerilor în autonomia găgăuză. Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) pregătește, la rândul său, o reacție la acest demers al Chișinăului. NewsMaker explică cum a ajuns Găgăuzia într-un impas electoral, ce soluții sunt discutate și ce urmărește Ministerul Justiției – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: