Andrei Mardari / NewsMaker

Vicepremierul Andrei Spînu, despre „milioanele” din străinătate: „Totul este o mare minciună”

Vicepremierul Andrei Spînu a venit cu o reacție la acuzațiile liderului Partidului „ȘOR”, deputatul fugar Ilan Șor, precum că ar deține „milioane” în offshore-uri. Într-un interviu pentru NewsMaker, ministrul a respins acuzațiile, catalogându-le drept „false”.

„Ce a prezentat acest personaj nu este un document, dar o hârtie desenată la calculator. (…) Nu dețin acești bani și nici companiile vizate nu dețin aceste conturi.  Este un fals răspândit de acest hoț”, a declarat Spînu.

Oficialul declară că toate bunurile, veniturile și conturile deținute au fost declarate în mod oficial, în declarația de avere și interese depusă.

„Permanent am declarat tot ce dețin și niciodată nu am ascuns nimic. Niciodată nu am avut așa venituri mari. Totul este o mare minciună! (…) Aceste informații sunt distribuite de un hoț, de un penal care se ascunde. Eu îl indemn să vină acasă”, a mai spus Spînu.

Amintim că deputatul fugar Ilan Șor a prezentat, la sfârșitul lunii septembrie un presupus act în care sunt prezentate presupuse conturi ale vicepremierului Spînu. Acestea indică despre existența a peste 43 de milioane de dolari în mai multe bănci din Marea Britanie, Cipru, Hong Kong și Republica Moldova. Într-un mesaj publicat atunci pe canalul său de Telegram, Spînu a respins acuzațiile și l-a îndemnat pe Șor să revină acasă.

Precizăm că, potrivit declarației de avere depuse la ANI, în 2021 Spînu ar fi obținut din funcția de secretar general al Aparatului Președintelui de puțin peste 120.000 lei. Din funcția pe care o deținea în cadrul Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova a ridicat 4.120 lei, iar din cea de la minister – peste 96 de mii de lei.

În declarația sa de venit, depusă în perioada în care deținea funcția la Președinție, Spînu declara dividente în valoare de 7.800 euro și 4.105.562 lei din activitatea în cadrul „OneTwoStart Limited” și, respectiv, „Wupp Ltd”. Totodată, atunci Spînu declara un venit de 190.000 lei, pe care l-a obținut din vânzarea unui automobil marca Volkswagen.

Între timp, în declarația de venit depusă după ce a fost numit ministru și viceprim-ministru, Spînu trece dividente obținute din activitatea din cadrul „Wupp Ltd” în mărime de 69.925 euro, fără a trece dividentele declarate anterior, obținute din activitatea la „OneTwoStart Limited”.

Totodată, Spînu a trecut în declarația sa de avere mai multe bunuri imobile în țară și în afara țării, pe care le-ar fi obținut în perioada 2017-2020, dar și o casă de locuit, proprietarul căreia este din 2018, care ar valora 4.720.000 lei. Spînu mai declară două automobile pentru 2021, un Audi Q5, în valoare de 380 mii lei și un Volkswagen Tiguan, în valoare de 27 mii dolari.

La compartimentul conturi financiare în țară sau în străinătate, Spînu a indicat 9 conturi bancare – toate deținute în bănci comerciale din Republica Moldova. Conform declarației, Spînu a depozitat bani atât în lei (34.230 lei), cât și în valută străină (1.112 euro și 545 dolari).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: