Andrei Mardari / NewsMaker

Vicepremierul Andrei Spînu, despre „milioanele” din străinătate: „Totul este o mare minciună”

Vicepremierul Andrei Spînu a venit cu o reacție la acuzațiile liderului Partidului „ȘOR”, deputatul fugar Ilan Șor, precum că ar deține „milioane” în offshore-uri. Într-un interviu pentru NewsMaker, ministrul a respins acuzațiile, catalogându-le drept „false”.

„Ce a prezentat acest personaj nu este un document, dar o hârtie desenată la calculator. (…) Nu dețin acești bani și nici companiile vizate nu dețin aceste conturi.  Este un fals răspândit de acest hoț”, a declarat Spînu.

Oficialul declară că toate bunurile, veniturile și conturile deținute au fost declarate în mod oficial, în declarația de avere și interese depusă.

„Permanent am declarat tot ce dețin și niciodată nu am ascuns nimic. Niciodată nu am avut așa venituri mari. Totul este o mare minciună! (…) Aceste informații sunt distribuite de un hoț, de un penal care se ascunde. Eu îl indemn să vină acasă”, a mai spus Spînu.

Amintim că deputatul fugar Ilan Șor a prezentat, la sfârșitul lunii septembrie un presupus act în care sunt prezentate presupuse conturi ale vicepremierului Spînu. Acestea indică despre existența a peste 43 de milioane de dolari în mai multe bănci din Marea Britanie, Cipru, Hong Kong și Republica Moldova. Într-un mesaj publicat atunci pe canalul său de Telegram, Spînu a respins acuzațiile și l-a îndemnat pe Șor să revină acasă.

Precizăm că, potrivit declarației de avere depuse la ANI, în 2021 Spînu ar fi obținut din funcția de secretar general al Aparatului Președintelui de puțin peste 120.000 lei. Din funcția pe care o deținea în cadrul Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova a ridicat 4.120 lei, iar din cea de la minister – peste 96 de mii de lei.

În declarația sa de venit, depusă în perioada în care deținea funcția la Președinție, Spînu declara dividente în valoare de 7.800 euro și 4.105.562 lei din activitatea în cadrul „OneTwoStart Limited” și, respectiv, „Wupp Ltd”. Totodată, atunci Spînu declara un venit de 190.000 lei, pe care l-a obținut din vânzarea unui automobil marca Volkswagen.

Între timp, în declarația de venit depusă după ce a fost numit ministru și viceprim-ministru, Spînu trece dividente obținute din activitatea din cadrul „Wupp Ltd” în mărime de 69.925 euro, fără a trece dividentele declarate anterior, obținute din activitatea la „OneTwoStart Limited”.

Totodată, Spînu a trecut în declarația sa de avere mai multe bunuri imobile în țară și în afara țării, pe care le-ar fi obținut în perioada 2017-2020, dar și o casă de locuit, proprietarul căreia este din 2018, care ar valora 4.720.000 lei. Spînu mai declară două automobile pentru 2021, un Audi Q5, în valoare de 380 mii lei și un Volkswagen Tiguan, în valoare de 27 mii dolari.

La compartimentul conturi financiare în țară sau în străinătate, Spînu a indicat 9 conturi bancare – toate deținute în bănci comerciale din Republica Moldova. Conform declarației, Spînu a depozitat bani atât în lei (34.230 lei), cât și în valută străină (1.112 euro și 545 dolari).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu a discutat cu Înaltul Comisar OSCE pentru Minoritățile Naționale despre alegerile din Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri, 26 iunie, o întrevedere cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, aflat în vizită la Chișinău. Oficialii au discutat, între altele, despre situația din Găgăuzia.

Potrivit unui comunicat al Președinției, discuțiile au vizat protecția drepturilor persoanelor aparținând diferitelor grupuri etnice și consolidarea coeziunii sociale. Șefa statului a subliniat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este văzut drept cea mai sigură garanție pentru asigurarea egalității de șanse și a respectării drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de limbă sau etnie.

În acest context, Maia Sandu a evidențiat progresele realizate în ultimul an în domeniul educației multilingve și al incluziunii sociale, implementate în cooperare cu Oficiul Înaltului Comisar al OSCE.

Un alt subiect abordat a fost situația din autonomia găgăuză. Președinta a accentuat necesitatea organizării unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia și a asigurării unui spațiu informațional „sănătos”. Totodată, aceasta a precizat că reforma administrației publice locale nu afectează statutul special al autonomiei, garantat de Constituție, și a menționat că specificul raionului Taraclia va fi respectat.

La finalul întrevederii, părțile au reconfirmat angajamentul de a continua cooperarea dintre Republica Moldova și Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

***

Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.

Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate. Sesizarea va fi examinată pe 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: