Tudor Mardei | NewsMaker

Vicepremierul pentru reintegrare avertizează: schema Moscovei nu este sustenabilă. Stările de urgență în Transnistria se pot repeta

Tiraspolul a reintrodus starea de urgență în economie după ce agentul de plată pentru gazele livrate regiunii transnistrene s-a schimbat, din nou. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, susține că problema este una tehnică, nu politică, și a apărut după ce autoritățile de la Tiraspol au refuzat schema de livrare a gazelor propusă de Chișinău, susținută de partenerii europeni, și a optat, în schimb, pentru mecanismul sugerat de Moscova – pe care îl califică drept nesustenabil. Vicepremierul avertizează că, în aceste condiții, crizele energetice și stările de urgență ar putea deveni recurente în regiune.

„Din câte cunoaștem, este vorba de schimbarea agentului de plată. Nu este o problemă politică, este una tehnică și lucrul acesta se bazează pe faptul că autoritățile de la Tiraspol au pledat pentru schema sau pentru mecanismul de plată, de livrare a gazului, sugerat de Moscova și nu a acceptat oferta Guvernului Republicii Moldova, cu sprijinul partenerilor europeni, pentru un model, o schemă transparentă de livrare a gazelor”, a declarat vicepremierul pentru reintegrare.

Valeriu Chiveri anticipează că astfel de crize energetice ar putea apărea repetat, inclusiv la intervale de câteva săptămâni, din cauza instabilității acestui model: „Agentul de plată ar putea fi schimbat la orice moment, în dependență de regimul de sancțiuni aplicat de UE”.

Potrivit informațiilor deținute de autoritățile de la Chișinău, livrările gazelor naturale pentru populație și pentru necesitățile sociale din regiunea transnistreană sunt, în prezent, asigurate.

Referindu-se la sprijinul anunțat anterior de Uniunea Europeană, vicepremierul a reiterat că ajutorul de 60 de milioane de euro poate fi activat în situații de urgență: „Acest ajutor este valabil în caz de urgență și de acceptare a acestui sprijin din partea Tiraspolului, ar putea fi activat”.

Amintim că, pe 15 decembrie, Tiraspolul a reintrodus starea de urgență în economie pe teritoriul regiunii transnistrene, aflată în afara controlului autorităților constituționale de la Chișinău. Autoritățile nerecunoscute au invocat reducerea livrărilor de gaze către regiune drept motiv al acestei decizii.

NewsMaker a explicat ce se cunoaște în acest moment despre situația energetică și economică din stânga Nistrului, la ce evoluții ne putem aștepta în anul care vine și dacă Moldova s-a apropiat în acest interval de obiectivul reintegrării țării – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: