Războiul din Ucraina a influențat soluționarea conflictului transnistrean, iar negocierile în formatul 5+2 programate pentru luna mai, cel mai probabil, nu vor avea loc. O declarație în acest sens a fost făcută de vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, pe 10 martie, în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la TVR Moldova.
„Fără îndoială că războiul din Ucraina a influențat deja soluționarea conflictului transnistrean. În ultimele două săptămâni, a fost dată peste cap toată agenda pe care o făcusem în relațiile noastre cu Tiraspolul. Nu cred că vor avea loc negocierile în format 5+2 programate pentru luna mai. Fundalul, regional este altul, situația noastră este alta. În momentul de față se gestionează alte crize. Dosarul transnistrean devine tot mai mult o anexă a problemei cu care se confruntă Ucraina. De felul cum va evolua conflictul din Ucraina depinde cum va evolua procesul de negocieri și de soluționare a conflictului transnistrean. Nu o putem ascunde asta”, a spus Serebrian.
Vicepremierul pentru reintegrare a mai spus că a fost printre persoanele care a considerat acest război „improbabil”. Totuși, Serebrian spune că economia Rusiei va fi puternic afectată, iar cetățenii acestei țări vor simți efectele chiar în următoarele zile.
Șeful de la Reintegrare mai declară că și pericolul unui război nuclear nu a fost mai mare niciodată ca acum.
„Trebuie să fim foarte precauți. Eu cred că Occidentul a făcut tot ce se poate pentru a opri tensiunile, escaladarea conflictului. Nu știu dacă Occidentul mai are pârghii de a influența procesul de negocieri. Cred că 3 țări pot juca un rol de mediator – Turcia, Israel și China”, susține Oleg Serebrian.
Cu referire la securitatea Republicii Moldova, în contextul războiului din Ucraina, oficialul a menționat că nu există riscuri la moment, dar nici temei de „liniște în totalitate”.
„Este un element de presiune psihologică pentru cetățeni, plus că avem acest dosar deschis, problema transnistreană si este un memento că lucrurile pot să scape de sub control. Războiul are logica lui, războiul nu este rațional. Există perioade când scade sub control, iar planurile sunt distruse. Pentru moment situația este calmă. Nu ne oferă prilejul să credem că există temei de îngrijorări exagerate”, precizează Serebrian.
Pe 10 martie s-au împlinit 15 zile de la invazia Rusiei în Ucraina. Moscova refuză să recunoască că este un „război” și insistă că a lansat o „operațiune specială militară, pentru demilitarizarea și „denazificarea” Ucrainei”.
Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău, care urmează să devină operațională în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale a șefilor parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în Republica Moldova.
Potrivit lui Igor Grosu, decizia autorităților de la Tallinn este un semn clar de prietenie, solidaritate și încredere față de Republica Moldova și confirmă nivelul înalt al relațiilor dintre Chișinău și statele baltice. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice estoniene, toate cele trei state baltice vor avea ambasade la Chișinău.
„Astfel, toate cele trei state baltice vor avea ambasade în Republica Moldova. Un lucru care spune mult despre nivelul relațiilor noastre. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la Uniunea Europeană, privim firesc spre dumneavoastră. Pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea. Parcursul statelor baltice ne arată că transformarea este posibilă”, a declarat oficialul.
Igor Grosu a accentuat că parcursul european al Republicii Moldova nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, iar acest termen depinde de efortul intern și de sprijinul partenerilor europeni.
Igor Grosu a evidențiat și cooperarea practică dintre Republica Moldova și statele baltice. Estonia este principalul partener al țării în procesul de digitalizare a serviciilor publice, experiența estoniană contribuind la construirea unor instituții mai eficiente și mai transparente. Letonia sprijină formarea noii generații de funcționari publici prin programe de instruire în drept european și economie, iar Lituania susține proiecte de energie regenerabilă în spitale, școli și grădinițe, menite să sporească independența energetică și să reducă costurile pentru instituțiile publice.
Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a precizat, în debutul intervenției sale, că vizita comună a speakerilor baltici a fost discutată de mai mulți ani și are loc acum datorită direcției europene asumate de Republica Moldova:
„Sunt foarte bucuros să spun aici cu voce tare și să vă asigur că noi suntem aici pentru că vreți să vă integrați în Uniunea Europeană. Vă sprijinim pe această cale, în acest proces. Vă ajutăm și vă sugerăm chiar și mai mult. În conformitate cu ceea ce ați făcut deja, ceea ce ați realizat, pot să spun că, într-adevăr, aparțineți marii familii europene. Acolo este locul Republicii Moldova”, a menționat acesta.
Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate majoră pentru Lituania la nivel comunitar în următorii ani.
„ Procesul de integrare europeană este impresionant, vedem ambiția moldovenilor de a implementa reforme, iar această perioadă reprezintă o oportunitate unică pentru țara dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea Uniunii Europene va fi în topul agendei noastre, alături de securitate și apărare”, a menționat oficialul.
La rândul său, președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a reiterat sprijinul ferm al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că Chișinăul este perceput la Riga ca parte integrantă a familiei europene.
„Din partea noastră, suntem gata să facem tot ce este necesar pentru ca procesul de integrare să fie pe cât de rapid este nevoie. Letonia este gata să continue instruirea funcționarilor publici pentru a acoperi necesitățile de capacitate instituțională”, a spus aceasta.
În același timp, Daiga Mieriņa a făcut referire la cooperarea în domeniul securității și apărării, apreciind eforturile autorităților de la Chișinău în acest sector.
„Ne bucurăm să auzim că ați dublat bugetul de apărare. Fiecare euro investit în apărarea națională ne face pe toți mai puternici împotriva agresorului. Moldova este parte a familiei europene și vrem să continuăm să lucrăm împreună pentru ca integrarea să aibă loc cât mai curând”, a conchis președinta Saeimei.
***
Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.
Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor rosti discursuri în plenul Legislativului, în cadrul ședinței solemne de inaugurare a sesiunii parlamentare de primăvară, urmând ulterior întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.
Agenda vizitei mai include întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
