Victoriabank susține antreprenorii locali cu o premieră în Moldova: integrarea metodelor de plată pe platforma Shopify

Victoriabank oferă antreprenorilor din Moldova acces la acceptarea metodelor de plată pe platforma Shopify, una dintre cele mai cunoscute și folosite platforme de E-commerce din lume, devenind prima bancă din țară care integrează serviciile sale de plată cu Shopify.

Acum, clienții Victoriabank pot lansa și accepta metodele de plată în magazinul online de pe platforma Shopify și pot încasa mijloacele financiare direct în contul lor de companie, fără bătăi de cap, fără dezvoltări tehnice complicate și fără costuri suplimentare. Totul e posibil datorită unui plugin gratuit, creat de bancă în parteneriat cu echipa DOT TEAM – o premieră pe piața din Republica Moldova. Acest plugin permite integrarea extrem de simplă și rapidă a soluției de plată Victoriabank cu Shopify și suportă procesarea plăților atât cu cardurile bancare Visa/Mastercard, cât și cu MIA – metoda de plată inovatoare lansată recent de bancă. Comercianții pot încasa online în MDL, direct în contul lor deschis la Victoriabank, beneficiind de un flux complet local, eficient și sigur. Integrarea durează doar câteva minute și elimină complet barierele tehnice.

Comercianții pot instala și utiliza acest plugin gratuit, detalii pot fi obținute accesând acest link.

Această inițiativă vizează IMM-urile care vor să-și dezvolte afacerea, într-un moment în care piața de E-commerce din Moldova a crescut semnificativ, iar tot mai multe afaceri caută soluții eficiente pentru a se extinde online. 

Beneficii concrete pentru clienții Victoriabank:

  • acceptarea metodelor de plată online și instante, fără să fii expert IT;
  • acces la clienți din toată lumea, prin Shopify;
  • plăți securizate, direct prin Victoriabank;
  • suport tehnic local, oferit de specialiști în comerț electronic.

„Ne dorim să oferim antreprenorilor locali mai mult decât un simplu instrument și am creat o soluție completă, adaptată realității din Moldova, care să le permită să-și dezvolte afacerea online, fără bariere tehnice sau costuri suplimentare. Shopify este un standard global în E-commerce, iar integrarea noastră le oferă clienților Victoriabank acces la aceleași oportunități pe care le au la dispoziție businessuri din SUA, Germania, Franța sau România. Este un pas important în strategia noastră de digitalizare a mediului de afaceri și de susținere activă a economiei locale”, declară Mircea Aursulesei, Vicepreședinte Retail și IMM, Victoriabank.

Shopify este folosită de peste 4 milioane de afaceri din întreaga lume și reprezintă una dintre cele mai avansate platforme de comerț electronic. Prin această integrare, Victoriabank face posibilă conectarea simplă a afacerilor moldovenești la rețele internaționale de clienți, metode moderne de plată și standarde globale de performanță digitală.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

publika.md

Cât va costa polița medicală în 2027? Guvernul propune o excepție din cauza posibilităților financiare „reduse” ale moldovenilor

Prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă ar putea costa 12 636 de lei în 2027, la fel ca în anul curent. Unele categorii de persoane care se asigură individual vor beneficia de o reducere de 75% și vor achita 3 160 de lei, dacă plătesc până la 31 martie. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătății, care va fi examinat la ședința de Guvern din 18 noiembrie.

Potrivit documentului, prima fixă ar trebui să fie de 20 304 lei, dacă ar fi calculată conform formulei prevăzute de lege. Totuși, autoritățile propun să o mențină la 12 636 de lei, invocând situația financiară a populației.

„Axându-ne pe posibilităţile financiare reduse ale unor categorii de populaţie, se prevede menținerea, prin derogare de la prevederile legale, a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă în cuantum de 12 636 lei”, se arată în nota informativă a proiectului.

Persoanele care se asigură individual și achită prima în termenul stabilit – până la 31 martie 2027 – vor putea beneficia de o reducere de 75%, urmând să plătească 3 160 de lei. Facilitatea este prevăzută pentru anumite categorii de persoane și nu se aplică nomazilor digitali.

În cazul angajaților, contribuția pentru asigurarea medicală va rămâne de 9% din salariu și din alte recompense.

Proiectul mai prevede că fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală vor avea venituri de aproximativ 21 de miliarde de lei în 2027, iar cheltuielile vor depăși această sumă cu 300 de milioane de lei.

Cea mai mare parte a banilor, peste 20,6 miliarde de lei, va fi direcționată pentru servicii medicale și medicamente. Alte 125 de milioane de lei sunt prevăzute pentru prevenirea bolilor.

cesky.radio.cz

Două trenuri de pasageri s-au ciocnit la Praga: zeci de pasageri – răniți. Sunt și moldoveni?

Cel puțin 46 de persoane au fost rănite, dintre care patru grav, după ce două trenuri de pasageri s-au ciocnit pe 17 noiembrie în apropierea Gării Centrale din Praga, anunță Radioul Ceh. Potrivit informațiilor disponibile la această oră, printre răniți nu au fost identificați cetățeni ai Republicii Moldova, a precizat pentru NewsMaker purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Tatiana Barac.

Accidentul a avut loc în jurul orei 7:00, pe podul de peste strada Seifertova. Unul dintre trenuri se îndrepta spre Milovice, iar celălalt venea din Mladá Boleslav. Ambele circulau cu viteză redusă. În urma impactului, partea din față a celor două garnituri a fost avariată. În total, 46 de persoane au fost rănite în accident și transportate la spital. Patru dintre acestea sunt în stare gravă.

Ministrul ceh al Transporturilor, Ivan Bednárik, a calificat accidentul drept „un incident foarte grav”. „În acest moment, cel mai important este să ne îngrijim de cei răniți”, a scris ministrul pe X.

Inspecția Feroviară investighează cauzele accidentului. Solicitată de NM, Tatiana Barac a precizat că „Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova în Republica Cehă, menține contactul cu autoritățile cehe competente pentru monitorizarea situației și verificarea informațiilor privind eventuali cetățeni moldoveni afectați”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
news.rambler

Unele sortimente de pâine s-au scumpit cu până la 15% în Moldova. „Franzeluța”, gata să mențină prețurile până la sfârșitul anului

Unele sortimente de pâine produse de Combinatul de panificație din Bălți s-au scumpit cu 7–15%, în funcție de sursa de energie folosită la coacere. Milina, care deține șase fabrici, majoritatea în Taraclia, a majorat cu 3–9% prețurile unor produse de panificație. La raft, prețul depinde și de adaosul comercial al fiecărui magazin. „Franzeluța”, care este cel mai mare combinat de panificație din țară, va menține prețurile la pâine cel puțin până la sfârșitul anului, a declarat directorul Andrei Belșiu pentru NewsMaker.

La Combinatul de panificație din Bălți, cel mai mult s-au scumpit sortimentele coapte în cuptoare pe gaz, scrie Realitatea. Noile prețuri se aplică din 1 octombrie în magazinele mici, iar în supermarketuri vor intra în vigoare la 1 decembrie. O franzelă „Secărică” sau „Gorodscoi” costă în prezent 10,50 lei, scrie sursa citată.

La Milina, noile prețuri se aplică din 12 noiembrie. Franzela albă s-a scumpit cu 9%, pâinea de secară cu aproximativ 6%, iar unele produse împletite cu circa 3%. Prețul franzelei de 550 de grame a rămas neschimbat. Directorul fabricii a explicat pentru publicația TUK că întreprinderea plătește mai mult pentru motorină, energie electrică, gaze și transport – motiv pentru care prețul produselor la raft crește.

„Franzeluța”, cel mai mare producător de pâine din Republica Moldova, va menține prețurile la pâine până la sfârșitul anului, a declarat directorul Andrei Belșiu pentru NewsMaker. Potrivit acestuia, întreprinderea va analiza situația după ce vor fi cunoscute măsurile de politică bugetar-fiscală pentru 2027 și ajustările salariale de la 1 ianuarie. Beșliu a recunoscut că creșterea tarifelor la energie afectează și combinatul, care funcționează „la limita de profit”.

„Noi nu discutăm astăzi despre o majorare de prețului la pâine, cel puțin în perioada imediat următoare. (…) Până la sfârșitul anului categoric nu vom majora”, a conchis Andrei Beșliu.

Potrivit ministrului Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, la nivel național, pâinea s-a scumpit cu 6,1% în perioada ianuarie–octombrie 2026. Oficialul a declarat că Guvernul nu analizează, în prezent, măsuri de sprijin pentru producătorii de pâine.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Vitalii Neagu, primul candidat înregistrat la scrutinul nerecunoscut pentru conducerea Transnistriei

„Vicepremierul” de la Tiraspol, Vitalii Neagu, a fost înregistrat marți, 17 noiembrie, la „alegerile” pentru conducerea regiunii transnistrene. Decizia a fost luată în cadrul ședinței așa-numitei „Comisii Electorale Centrale” din stânga Nistrului. Acesta este primul candidat înscris în cursă electorală.

Reprezentanții comisiei au anunțat că au verificat documentele și semnăturile colectate în susținerea candidaturii sale, iar acestea corespund „legislației” locale.

Neagu și-a depus dosarul de înregistrare pe 16 octombrie, iar pe 10 noiembrie a prezentat comisiei listele cu semnături. Candidatura sa a fost înaintată de Forumul Popular al regiunii transnistrene, condus de Vadim Krasnoselski.

„Alegerile prezidențiale” din regiunea transnistreană sunt programate pentru 13 decembrie.

Lderul de facto al regiunii transnistrene – care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova – este ales prin vot direct pentru un mandat de cinci ani. Actualul lider, Vadim Krasnoselski, nu mai poate candida pentru încă un mandat.

În centrul campaniei pentru scrutinul nerecunoscut se află Vitalii Neagu și Vadim Cravciuc – ambii cu legături de lungă durată cu structurile politice și de forță din regiune. Activistul civic Nicolae Malîșev, care a încercat să candideze independent, nu a fost admis în cursă.

NewsMaker

Lidera ALDE, Arina Spătaru, cere procurorilor români să investigheze o întâlnire pe care ar fi avut-o la București, la indicațiile lui Ilan Șor. Cu cine s-a văzut și de ce

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a sesizat Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România în legătură cu o deplasare pe care ar fi făcut-o la București în vara anului 2023, la indicațiile Ilan Șor – ca parte a investigației sub acoperire privind activitatea oligarhului fugar. Politiciana, care a menționat că s-a întâlnit cu un apropiat al lui Șor și un ex-deputat PNL pentru a discuta despre crearea unui partid în Republica Moldova, a cerut procurorilor de peste Prut să verifice aceste informații. Anunțul a fost făcut marți, 17 noiembrie, într-o postare pe Facebook.

Arina Spătaru a precizat că, la sfârșitul lunii iulie 2023, la indicațiile lui Ilan Șor, a mers la București, unde s-a întâlnit cu o persoană din anturajul oligarhului și cu un fost deputat al Partidului Național Liberal (PNL) din România.

„Discuțiile au vizat crearea unei formațiuni politice în Republica Moldova, potrivit intereselor și dorințelor lui Ilan Șor, precum și facilitarea promovării mele în mediul politic din România și la nivelul Parlamentului European”, a menționat lidera ALDE.

În sesizare, Arina Spătaru le-a cerut procurorilor să verifice faptele prezentate, să stabilească rolul fiecărui participant la discuții și să identifice eventuale legături cu alte dosare investigate în Republica Moldova.

Spătaru a subliniat că este pregătită să se prezinte în fața procurorilor români pentru a face declarații și a le oferi toate informațiile pe care le deține.

„Nu formulez verdicte și nu substitui munca procurorilor. Justiția nu trebuie făcută la televizor sau pe rețelele sociale. Consider că mecanismele de influențare politică și finanțare ilegală nu se opresc la frontierele unui stat. De aceea, cooperarea dintre instituțiile Republicii Moldova și cele ale României este esențială. Lupta împotriva corupției politice nu trebuie să aibă granițe. Iar adevărul trebuie urmărit oriunde duc probele”, a spus ea.

Amintim că Arina Spătaru a colaborat în 2023 cu Procuratura Anticorupție, în calitate de agent sub acoperire, pentru documentarea activităților grupării conduse de Ilan Șor. Potrivit procurorilor, Șor l-ar fi determinat pe fostul deputat Alexandr Nesterovschi să o convingă pe Spătaru să preia conducerea unui partid cu viziuni proeuropene, care urma să fie finanțat de gruparea oligarhului și să promoveze interesele acesteia. În acest scop, Partidul Acțiunea Democratică (PAD) a fost preluat, ulterior fiind transformat în ALDE, care urma să participe la alegerile locale din 2023.

Ancheta a documentat și transmiterea banilor pentru finanțarea partidului. Potrivit procurorilor, prin intermediul unor persoane implicate în schemă, gruparea Șor ar fi direcționat către ALDE 452 700 de dolari. În legătură cu această cauză, fostul deputat Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare (a reușit să evite executarea pedepsei, fugind în regiunea transnistreană), iar Adrian Culai, fost secretar general al ALDE, și activistul Mihail Bagas, care ar fi intermediat transmiterea banilor, au fost condamnați la patru și, respectiv, trei ani de închisoare cu suspendare.

Pe 11 noiembrie 2026, Procuratura Anticorupție a anunțat că l-a trimis în judecată pe Ilan Șor, pentru organizarea finanțării ilegale a ALDE și acceptarea cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat. Procesul urmează să se desfășoare în lipsa acestuia, întrucât oligarhul a fugit din Republica Moldova și s-ar ascunde în Rusia. Șor riscă până la 10 ani de închisoare în acest dosar.

Ilan Șor a fost deja condamnat la 25 de ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: