VIDEO Arestovici, despre atragerea Moldovei în război: „În cine ne-am transforma? În ruși?”

Alexei Arestovici, consilierul șefului administrației prezidențiale de la Kiev, spune că Ucraina consideră sincer Republica Moldova o țară prietenă și nu poate fi vorba despre intenția deschiderii unui nou front pe segmentul transnistrean al frontierei. Potrivit acestuia, Kievul respectă suveranitatea și integritatea Republicii Moldova, iar singura opțiune ca Ucraina să intervină militar în Moldova ar fi ca Chișinăul să solicite un astfel de ajutor, informează IPN. Declarațiile au fost făcute pe 4 mai, într-un interviu pentru TV8.

Ucraina nu are nevoie de un nou front la granița cu Republica Moldova. Este răspunsul consilierului prezidențial, Alexei Arestovici, după ce pretinsele autorități de la Tiraspol au anunțat că toate indiciile le întăresc convingerea că provocările din regiunea transnistreană sunt organizate de ucraineni.

De ce să vă atragem într-un conflict militar? Nouă ne sunt suficiente problemele pe care le avem de-a lungul frontierei. Noi n-avem nevoie de un front nou, n-avem nevoie să trimitem acolo trupe care să lupte sau să stea de strajă, așa cum se întâmplă la Odesa sau în regiunea Viniței, în loc să trimitem acești oameni să-și ajute camarazii în estul Ucrainei. În plus, mai există un motiv. Pentru noi Moldova este o țară prietenă, noi suntem buni vecini de sute de ani. Pentru noi este inacceptabil să încălcăm suveranitatea Moldovei”, a spus Alexei Arestovici.

Arestovici spune că armata ucraineană, teoretic, ar putea oferi suport militar Republicii Moldova, doar în cazul în care va exista o solicitare oficială în acest sens. De asemenea, consilierul președintelui Zelenski a mulțumit Republicii Moldova pentru ajutorul oferit refugiaților ucraineni.

Singura opțiune prin care Ucraina poate oferi ajutor Moldovei, spun ajutor, nu o operațiune, ar fi ca Guvernul Moldovei să ne solicite direct ajutor. O astfel de opțiune, teoretic, este posibilă. Dar scenariul că trupele ucrainene vor acționa pe teritoriul Moldovei fără acordul acesteia, este exclus. În cine ne-am transforma? În ruși? Noi vă respectăm independența și suveranitatea. Repet, Moldova este vecinul nostru bun, voi i-ați adăpostit pe refugiații noștri, fapt pentru care vă suntem recunoscători”, a mai spus Alexei Arestovici.

Pe 4 mai, președintele Parlamentului Igor Grosu a menționat la Kiev că Republica Moldova a oferit cetățenilor din regiunile Odesa și Vinița ajutor umanitar în valoare de 1,2 milioane de euro. Șeful Legislativului a mai spus că următorul pachet umanitar, care va conține medicamente și echipamente medicale, este în proces de pregătire. De asemenea, Chișinăul este dispus să trimită în Ucraina un contingent de geniști pentru deminarea teritoriului.

Amintim că, pe 25 și 26 aprilie, în regiunea transnistreană s-au produs mai multe incidente: s-a tras în sediul clădirii securității de la Tiraspol și au fost scose din uz, în urma unor deflagrații, antenele de radio din satul Maiak, raionul Grigoriopol. Ulterior, autoritățile de facto din stânga Nistrului au declarat că au fost depistate încă 10 mine în regiune. În context, în stânga Nistrului a fost declarat „cod roșu de pericol terorist”.

Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a declarat că urmele „atentatelor terioriste duc în Ucraina”. De cealaltă parte, Kievului califică cele întâmplate drept provocări create de Rusia.

Președinta R. Moldova Maia Sandu a declarat că incidentele respective ar reprezenta confruntări interne între diferite grupuri din stânga Nistrului.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat într-un interviu pentru Digi24 că NATO anticipează acțiuni de provocare, acțiuni sub drapel fals în Republica Moldova. În același timp, Alianța Nord Atlantică nu vede riscuri militare iminente pentru R. Moldova, fiind vorba mai degrabă de încercarea de a crea dificultăți forțelor ucrainene din vestul Ucrainei, din zona Odesa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Kos, despre procesul de aderare al Moldovei: „Sunteți atât de avansați, încât am folosit pentru prima dată AI pentru a vă ajuta”

Republica Moldova continuă procesul de aderare la Uniunea Europeană, demonstrând progrese rapide în implementarea reformelor și alinierea legislației la standardele europene. Declarația a fost făcută de Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, într-un interviu pentru Moldova 1. Potrivit oficialei europene, țara noastră a parcurs cel mai rapid proces de screening din istoria UE, pentru care Uniunea a folosit, pentru prima dată, un program de inteligență artificială.

„Noi am parcurs procesul de screening cel mai rapid din întreaga istorie a Uniunii Europene. Înainte de a începe negocierile, trebuie să analizăm unde se află legislația dumneavoastră în comparație cu cea europeană, unde există lacune și cum trebuie completate acestea. Dumneavoastră sunteți atât de avansați încât, pentru prima dată, am folosit programul de inteligență artificială pentru a vă ajuta să desfășurați acest screening. Screening-ul este deja în derulare”, a declarat Marta Kos.

Comisara a explicat că evaluarea tehnică și legislativă a vizat verificarea conformității legislației moldovenești cu cea europeană și identificarea eventualelor lacune.

„V-ați făcut temele și cred că, la nivel de lucru, vom continua acum în noiembrie. Toate statele membre au oferit undă verde pentru acordarea statutului de țară candidată, atât pentru Moldova, cât și pentru Ucraina. Acesta este primul și cel mai important pas”, a adăugat oficiala europeană.

Kos a subliniat că aderarea la UE nu marchează finalul reformelor, ci începutul unei responsabilități mai mari.

„În momentul în care țara dumneavoastră va deveni membră, va trebui să continuați să luptați împotriva corupției și să respectați valorile europene”, a precizat comisara.

Referitor la posibilitatea unor perioade de tranziție pentru aplicarea normelor UE, Kos a respins ideea unei Europe cu „state de ranguri diferite” și a subliniat egalitatea tuturor membrilor:

„Nu există state membre de clasa I sau II. În procesul de preaderare, va trebui să vedem ce se întâmplă cu țările care nu respectă statul de drept. Pentru anumite domenii, dacă va fi nevoie de mai mult timp, sau dacă Uniunea Europeană va considera necesar, putem oferi, pe baza tratatului de aderare, o perioadă de tranziție”, a explicat Marta Kos.

Precizăm că aceasta este a patra vizită a Martei Kos în Republica Moldova în anul curent, realizată în contextul publicării Raportului UE pentru extindere 2025, care evidențiază progresul semnificativ al țării în procesul de integrare europeană.

***

Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: