VIDEO Arestovici, despre atragerea Moldovei în război: „În cine ne-am transforma? În ruși?”

Alexei Arestovici, consilierul șefului administrației prezidențiale de la Kiev, spune că Ucraina consideră sincer Republica Moldova o țară prietenă și nu poate fi vorba despre intenția deschiderii unui nou front pe segmentul transnistrean al frontierei. Potrivit acestuia, Kievul respectă suveranitatea și integritatea Republicii Moldova, iar singura opțiune ca Ucraina să intervină militar în Moldova ar fi ca Chișinăul să solicite un astfel de ajutor, informează IPN. Declarațiile au fost făcute pe 4 mai, într-un interviu pentru TV8.

Ucraina nu are nevoie de un nou front la granița cu Republica Moldova. Este răspunsul consilierului prezidențial, Alexei Arestovici, după ce pretinsele autorități de la Tiraspol au anunțat că toate indiciile le întăresc convingerea că provocările din regiunea transnistreană sunt organizate de ucraineni.

De ce să vă atragem într-un conflict militar? Nouă ne sunt suficiente problemele pe care le avem de-a lungul frontierei. Noi n-avem nevoie de un front nou, n-avem nevoie să trimitem acolo trupe care să lupte sau să stea de strajă, așa cum se întâmplă la Odesa sau în regiunea Viniței, în loc să trimitem acești oameni să-și ajute camarazii în estul Ucrainei. În plus, mai există un motiv. Pentru noi Moldova este o țară prietenă, noi suntem buni vecini de sute de ani. Pentru noi este inacceptabil să încălcăm suveranitatea Moldovei”, a spus Alexei Arestovici.

Arestovici spune că armata ucraineană, teoretic, ar putea oferi suport militar Republicii Moldova, doar în cazul în care va exista o solicitare oficială în acest sens. De asemenea, consilierul președintelui Zelenski a mulțumit Republicii Moldova pentru ajutorul oferit refugiaților ucraineni.

Singura opțiune prin care Ucraina poate oferi ajutor Moldovei, spun ajutor, nu o operațiune, ar fi ca Guvernul Moldovei să ne solicite direct ajutor. O astfel de opțiune, teoretic, este posibilă. Dar scenariul că trupele ucrainene vor acționa pe teritoriul Moldovei fără acordul acesteia, este exclus. În cine ne-am transforma? În ruși? Noi vă respectăm independența și suveranitatea. Repet, Moldova este vecinul nostru bun, voi i-ați adăpostit pe refugiații noștri, fapt pentru care vă suntem recunoscători”, a mai spus Alexei Arestovici.

Pe 4 mai, președintele Parlamentului Igor Grosu a menționat la Kiev că Republica Moldova a oferit cetățenilor din regiunile Odesa și Vinița ajutor umanitar în valoare de 1,2 milioane de euro. Șeful Legislativului a mai spus că următorul pachet umanitar, care va conține medicamente și echipamente medicale, este în proces de pregătire. De asemenea, Chișinăul este dispus să trimită în Ucraina un contingent de geniști pentru deminarea teritoriului.

Amintim că, pe 25 și 26 aprilie, în regiunea transnistreană s-au produs mai multe incidente: s-a tras în sediul clădirii securității de la Tiraspol și au fost scose din uz, în urma unor deflagrații, antenele de radio din satul Maiak, raionul Grigoriopol. Ulterior, autoritățile de facto din stânga Nistrului au declarat că au fost depistate încă 10 mine în regiune. În context, în stânga Nistrului a fost declarat „cod roșu de pericol terorist”.

Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a declarat că urmele „atentatelor terioriste duc în Ucraina”. De cealaltă parte, Kievului califică cele întâmplate drept provocări create de Rusia.

Președinta R. Moldova Maia Sandu a declarat că incidentele respective ar reprezenta confruntări interne între diferite grupuri din stânga Nistrului.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat într-un interviu pentru Digi24 că NATO anticipează acțiuni de provocare, acțiuni sub drapel fals în Republica Moldova. În același timp, Alianța Nord Atlantică nu vede riscuri militare iminente pentru R. Moldova, fiind vorba mai degrabă de încercarea de a crea dificultăți forțelor ucrainene din vestul Ucrainei, din zona Odesa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: