VIDEO Arestovici, despre atragerea Moldovei în război: „În cine ne-am transforma? În ruși?”

Alexei Arestovici, consilierul șefului administrației prezidențiale de la Kiev, spune că Ucraina consideră sincer Republica Moldova o țară prietenă și nu poate fi vorba despre intenția deschiderii unui nou front pe segmentul transnistrean al frontierei. Potrivit acestuia, Kievul respectă suveranitatea și integritatea Republicii Moldova, iar singura opțiune ca Ucraina să intervină militar în Moldova ar fi ca Chișinăul să solicite un astfel de ajutor, informează IPN. Declarațiile au fost făcute pe 4 mai, într-un interviu pentru TV8.

Ucraina nu are nevoie de un nou front la granița cu Republica Moldova. Este răspunsul consilierului prezidențial, Alexei Arestovici, după ce pretinsele autorități de la Tiraspol au anunțat că toate indiciile le întăresc convingerea că provocările din regiunea transnistreană sunt organizate de ucraineni.

De ce să vă atragem într-un conflict militar? Nouă ne sunt suficiente problemele pe care le avem de-a lungul frontierei. Noi n-avem nevoie de un front nou, n-avem nevoie să trimitem acolo trupe care să lupte sau să stea de strajă, așa cum se întâmplă la Odesa sau în regiunea Viniței, în loc să trimitem acești oameni să-și ajute camarazii în estul Ucrainei. În plus, mai există un motiv. Pentru noi Moldova este o țară prietenă, noi suntem buni vecini de sute de ani. Pentru noi este inacceptabil să încălcăm suveranitatea Moldovei”, a spus Alexei Arestovici.

Arestovici spune că armata ucraineană, teoretic, ar putea oferi suport militar Republicii Moldova, doar în cazul în care va exista o solicitare oficială în acest sens. De asemenea, consilierul președintelui Zelenski a mulțumit Republicii Moldova pentru ajutorul oferit refugiaților ucraineni.

Singura opțiune prin care Ucraina poate oferi ajutor Moldovei, spun ajutor, nu o operațiune, ar fi ca Guvernul Moldovei să ne solicite direct ajutor. O astfel de opțiune, teoretic, este posibilă. Dar scenariul că trupele ucrainene vor acționa pe teritoriul Moldovei fără acordul acesteia, este exclus. În cine ne-am transforma? În ruși? Noi vă respectăm independența și suveranitatea. Repet, Moldova este vecinul nostru bun, voi i-ați adăpostit pe refugiații noștri, fapt pentru care vă suntem recunoscători”, a mai spus Alexei Arestovici.

Pe 4 mai, președintele Parlamentului Igor Grosu a menționat la Kiev că Republica Moldova a oferit cetățenilor din regiunile Odesa și Vinița ajutor umanitar în valoare de 1,2 milioane de euro. Șeful Legislativului a mai spus că următorul pachet umanitar, care va conține medicamente și echipamente medicale, este în proces de pregătire. De asemenea, Chișinăul este dispus să trimită în Ucraina un contingent de geniști pentru deminarea teritoriului.

Amintim că, pe 25 și 26 aprilie, în regiunea transnistreană s-au produs mai multe incidente: s-a tras în sediul clădirii securității de la Tiraspol și au fost scose din uz, în urma unor deflagrații, antenele de radio din satul Maiak, raionul Grigoriopol. Ulterior, autoritățile de facto din stânga Nistrului au declarat că au fost depistate încă 10 mine în regiune. În context, în stânga Nistrului a fost declarat „cod roșu de pericol terorist”.

Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a declarat că urmele „atentatelor terioriste duc în Ucraina”. De cealaltă parte, Kievului califică cele întâmplate drept provocări create de Rusia.

Președinta R. Moldova Maia Sandu a declarat că incidentele respective ar reprezenta confruntări interne între diferite grupuri din stânga Nistrului.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat într-un interviu pentru Digi24 că NATO anticipează acțiuni de provocare, acțiuni sub drapel fals în Republica Moldova. În același timp, Alianța Nord Atlantică nu vede riscuri militare iminente pentru R. Moldova, fiind vorba mai degrabă de încercarea de a crea dificultăți forțelor ucrainene din vestul Ucrainei, din zona Odesa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: