VIDEO Arestovici, despre atragerea Moldovei în război: „În cine ne-am transforma? În ruși?”

Alexei Arestovici, consilierul șefului administrației prezidențiale de la Kiev, spune că Ucraina consideră sincer Republica Moldova o țară prietenă și nu poate fi vorba despre intenția deschiderii unui nou front pe segmentul transnistrean al frontierei. Potrivit acestuia, Kievul respectă suveranitatea și integritatea Republicii Moldova, iar singura opțiune ca Ucraina să intervină militar în Moldova ar fi ca Chișinăul să solicite un astfel de ajutor, informează IPN. Declarațiile au fost făcute pe 4 mai, într-un interviu pentru TV8.

Ucraina nu are nevoie de un nou front la granița cu Republica Moldova. Este răspunsul consilierului prezidențial, Alexei Arestovici, după ce pretinsele autorități de la Tiraspol au anunțat că toate indiciile le întăresc convingerea că provocările din regiunea transnistreană sunt organizate de ucraineni.

De ce să vă atragem într-un conflict militar? Nouă ne sunt suficiente problemele pe care le avem de-a lungul frontierei. Noi n-avem nevoie de un front nou, n-avem nevoie să trimitem acolo trupe care să lupte sau să stea de strajă, așa cum se întâmplă la Odesa sau în regiunea Viniței, în loc să trimitem acești oameni să-și ajute camarazii în estul Ucrainei. În plus, mai există un motiv. Pentru noi Moldova este o țară prietenă, noi suntem buni vecini de sute de ani. Pentru noi este inacceptabil să încălcăm suveranitatea Moldovei”, a spus Alexei Arestovici.

Arestovici spune că armata ucraineană, teoretic, ar putea oferi suport militar Republicii Moldova, doar în cazul în care va exista o solicitare oficială în acest sens. De asemenea, consilierul președintelui Zelenski a mulțumit Republicii Moldova pentru ajutorul oferit refugiaților ucraineni.

Singura opțiune prin care Ucraina poate oferi ajutor Moldovei, spun ajutor, nu o operațiune, ar fi ca Guvernul Moldovei să ne solicite direct ajutor. O astfel de opțiune, teoretic, este posibilă. Dar scenariul că trupele ucrainene vor acționa pe teritoriul Moldovei fără acordul acesteia, este exclus. În cine ne-am transforma? În ruși? Noi vă respectăm independența și suveranitatea. Repet, Moldova este vecinul nostru bun, voi i-ați adăpostit pe refugiații noștri, fapt pentru care vă suntem recunoscători”, a mai spus Alexei Arestovici.

Pe 4 mai, președintele Parlamentului Igor Grosu a menționat la Kiev că Republica Moldova a oferit cetățenilor din regiunile Odesa și Vinița ajutor umanitar în valoare de 1,2 milioane de euro. Șeful Legislativului a mai spus că următorul pachet umanitar, care va conține medicamente și echipamente medicale, este în proces de pregătire. De asemenea, Chișinăul este dispus să trimită în Ucraina un contingent de geniști pentru deminarea teritoriului.

Amintim că, pe 25 și 26 aprilie, în regiunea transnistreană s-au produs mai multe incidente: s-a tras în sediul clădirii securității de la Tiraspol și au fost scose din uz, în urma unor deflagrații, antenele de radio din satul Maiak, raionul Grigoriopol. Ulterior, autoritățile de facto din stânga Nistrului au declarat că au fost depistate încă 10 mine în regiune. În context, în stânga Nistrului a fost declarat „cod roșu de pericol terorist”.

Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a declarat că urmele „atentatelor terioriste duc în Ucraina”. De cealaltă parte, Kievului califică cele întâmplate drept provocări create de Rusia.

Președinta R. Moldova Maia Sandu a declarat că incidentele respective ar reprezenta confruntări interne între diferite grupuri din stânga Nistrului.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat într-un interviu pentru Digi24 că NATO anticipează acțiuni de provocare, acțiuni sub drapel fals în Republica Moldova. În același timp, Alianța Nord Atlantică nu vede riscuri militare iminente pentru R. Moldova, fiind vorba mai degrabă de încercarea de a crea dificultăți forțelor ucrainene din vestul Ucrainei, din zona Odesa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cu Sens/Facebook

Ministerul Justiției: Atena nu a notificat oficial Chișinăul referitor la decizia privind extrădarea lui Plahotniuc

Ministerul Justiției din R. Moldova nu a fost notificat oficial de instituția omoloagă din Grecia despre vreo decizie privind extrădarea ex-liderului PDM Vladimir Plahotniuc la Chișinău. Precizarea a fost făcută de secretaru de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco, în cadrul ediției din 9 septembrie a emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova.

Ministerul Justiției grec ar fi acceptat cererea de extrădare din partea Moldovei, dar noi urmează să fim notificați oficial. La momentul actual, ministerul nu are o comunicare oficială asupra deciziei adoptate”, a declarat Eduard Serbenco.

El a precizat că R. Moldova a oferit autorităților elene garanții privind asigurarea condițiilor de detenție în conformitate cu standardele internaționale și că, cel mai probabil, Vladimir Plahotniuc va fi plasat într-o celulă separată la Penitenciarul nr. 13.

Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, la aeroportul din Atena, la șase ani după ce a fugit din Moldova. Odată cu el, la aeroportul din capitala Greciei a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au desfășurat percheziții la vila de lux pe care cei doi o închiriau în oraș, depistând zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferită valută.

Pe 23 iulie, Plahotniuc și Țuțu au fost plasați în arest preventiv. Ex-deputatul a fost eliberat între timp, însă Plahotniuc continuă să rămână în penitenciar.

Republica Moldova a expediat Greciei trei cereri privind extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, iar Curtea de Apel din Atena le-a acceptat. Totuși, decizia finală privind extrădarea trebuie luată de Ministerul elen al Justiției.

Avocatul ex-liderului PDM, Lucian Rogac, a comunicat pe 5 septembrie că Ministerul Justiției al Greciei ar fi acceptat extrădarea lui Plahotniuc în Republica Moldova.

Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în țara noastră pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: