screenshot

VIDEO Cine este persoana din cauza căreia Spînu a părăsit platoul unei emisiuni: „Refuz să vorbesc cu dvs”

Persoana afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, din cauza căruia ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu a părăsit studioul postului public de televiziune din autonomia găgăuză GRT, unde participa la o emisiune, este Dmitri Constantinov, președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG). Informația este confirmată de o secvență video din emisiunea respectivă publicată de GRT.

Potrivit video-ului, incidentul a avut loc în timp ce se înregistra una dintre edițiile emisiunii „Обсуждаем вместе”, la care invitat era ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

În debutul emisiunii, Andrei Spînu a răspuns unor acuzații lansate de Dmitri Constantinov, potrivit cărora, în ultimii ani, Găgăuziei nu i-au fost alocate resurse financiare din Fondul rutier pentru repararea drumurilor.

În replică, Andrei Spînu a menționat că, doar din Fondul Rutier, în anul 2021, Găgăuziei i-au fost alocate pentru reabilitarea drumurilor 42 milioane, în 2022 – 92 milioane de lei, iar în 2023 – 37 milioane de lei.

Ulterior, moderatoarea Irina Caraman i-a comunicat lui Andrei Spînu că redactorii de program l-au contactat pe Dmitri Constantinov, iar acesta și-a exprimat dorința de a participa la emisiune.

Ministrul însă a refuzat să ia parte la aceiași emisiune cu Constantinov. „Nu, nu voi sta la o masă cu acei care s-au întâlnit cu Șor, cu această grupare criminală. Așa că haideți să continuăm”, a spus el.

Doar că imediat după asta, președintele APG a dat buzna în studio. Dmitri Constantinov a încercat să dea mâna cu Andrei Spînu, însă acesta nu a acceptat. „Refuz să vorbesc cu dvs. V-am spus doar. Nu faceți corect”, a adăugat ministrul.

Văzând că Constantinov nu intenționa să părăsească încăperea, Andrei Spînu a plecat el însuși.

„Vinovăția oricărei persoane o determină instanța de judecată. Dar la noi conducătorii sunt în locul judecătoriilor”, a menționat Constantinov în timp ce ministrul Infrastructurii ieșea din platou.

Pe 28 martie, într-un mesaj pe Facebook, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că a fost nevoit să părăsească studioul GRT din Comrat, unde participa la o emisiune, după ce și-a făcut apariția un membru al echipei lui Ilan Șor. Oficialul a precizat că „nu a vrut să stea la masă” cu o persoană afiliată lui Șor, condamnat la 15 ani de pușcărie în dosarul „Frauda bancară”. Acesta a relatat că, după ce a părăsit studioul, în fața clădirii televiziunii a avut o discuție „bună” cu localnicii, care, a menționat ministrul, au fost aduși acolo. Potrivit unor imagini video de pe online, Andrei Spînu a fost întâmpinat de mai mulți membri ai echipei bașcanului Evghenia Guțul – susținută de Șor – împreună cu câteva zeci de localnici. Prezent la fața locului, vicepreședintele Comitetului Executiv al Găgăuziei Ilia Guzun, la fel ca și Constantinov, i-a reproșat că nu se alocă bani pentru repararea drumurilor din Găgăuzia. Drept răspuns, ministrul a invocat cifrele din timpul înregistrării emisiunii.

***

De menționat că acesta nu este primul incident în care oficiali de la Chișinău sunt așteptați de simpatizanți lui Șor, în Găgăuzia.

Pe 29 martie, președinta Maia Sandu a fost în autonomie pentru a participa la ceremonia de lansare a construcției liniei de înaltă tensiune Vulcănești-Chișinău. În autonomiei, președinta țării a fost așteptată, însă, cu protest de simpatizanții oligarhului fugar Ilan Șor. Zeci de oameni, cu pancarte în mâini, s-au aliniat de-a lungul unui traseu din regiunea autonomă, în apropiere de evenimentul la care urmează să participe președinta țării. „Maia, afară din Găgăuzia” sau „Luați mâinile de pe Găgăuzia” – sunt doar câteva dintre mesajele scrise pe pancartele ținute de mulțime. La miting au participat inclusiv consilierul bașcanei Evghenia Guțul, Mihail Vlah, precum și Ilia Uzun.

În cadrul unor declarații de presă, Maia Sandu a comentat pentru presă acțiunea de protest care ar fi fost organizată de oligarhul fugar Ilan Șor, în Găgăuzia, în timpul vizitei sale de astăzi în autonomiei. Șefa statului susține că mulțimea a fost scoasă în stradă „contra bani”, pentru a reprezenta agenda unor grupări criminale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: