Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, estimează că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Potrivit oficialului, acesta include costuri materiale, de intervenție, precum și costuri asupra mediului și ecosistemelor, în general. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate prejudicii. Oficialul a menționat că această pagubă continuă să aducă prejudicii Republicii Moldova atât timp cât petele încă se mai observă pe Nistru. Precizările au fost făcute la ediția din 21 aprilie a emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
În timpul emisiunii, ministrul a declarat că astăzi sursa de poluare a Nistrului este oprită. Totodată, acesta a precizat că barajele absorbante sunt în continuare întreținute și înlocuite. „Când eu voi fi convins că nu se mai observă nimic pe Nistru, atunci vom fi gata să strângem tot”, a precizat oficialul. De asemenea, el a spus că, înainte de aceasta, vor fi create depozite în nordul, centrul și sudul țării, pentru ca „în cazul în care se va mai întâmpla orice fel de accident să fim pregătiți ca în mai puțin de două ore sau o oră jumătate să ajungem în orice punct al Republicii Moldova cu echipamentele necesare”. Potrivit ministrului, depozitele vor fi amplasate la Costești-Stânca, la Chișinău, iar pentru partea de sud a țării se identifică o zonă.
Întrebat când vom avea o evaluare a daunelor produse, ministrul a răspuns: „Această pagubă, atât timp cât ele (nota red. petele) se mai observă pe Nistru, încă continuă să aducă prejudicii Republicii Moldova. (…) Colegii noștri de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului documentează, în fiecare zi, tot ce se întâmplă, astfel încât noi să putem completa un raport destul de comprehensiv, ca noi să-l înaintăm celui care se face vinovat, adică Federației Ruse, și să cerem acele prejudicii. Eu sunt sigur că va fi de ordinul miliardelor, pentru că aici noi nu vorbim doar de costuri materiale și costuri de intervenție. (…) Dar vorbim despre costurile care se aduc asupra mediului și asupra ecosistemelor, în general. (…) Nu avem calcule finale, noi vom face acest lucru”.
***
Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, a confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost semnalată în regiunea transnistreană. Kievul a declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra complexului hidroenergetic din Novodnestrovsk, din regiunea Cernăuți. Ucraina susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă.
În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării.
Pe 16 martie, Procuratura Generală a pornit un proces penal pe acest caz. O zi mai târziu, pe 17 martie, ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, unde i-a fost înmânată o notă de protest privind atacul asupra complexului hidroenergetic. Ulterior, Ambasada Rusiei a respins acuzațiile Chișinăului, calificându-le drept „nefondate și pripite”. Rusia își neagă vina și spune că nu există dovezi care să arate implicarea Moscovei în poluarea Nistrului.
Pe 20 martie, directorul Agenției de Mediu a declarat că analizele prelevate din Nistru indică prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Toți acești patru sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, benzina sau motorina.
Pe 25 martie, ministrul Mediului a fost în Ucraina. El a precizat că la lacul de liniștire de lângă Centrala Hidroelectrică Novodnestrovsk nu se observă pete suplimentare de substanță petrolieră, însă a constatat că în alte zone mai există anumite pete, care cel mai probabil vor ajunge în Moldova. Pe 1 aprilie, ministrul Mediului a anunțat că starea de alertă de mediu s-a încheiat, însă echipele rămân în teren și vor fi prelevate probele de apă de cel puțin două ori pe săptămână, deoarece cantități mici de produse petroliere depozitate în mal și vegetație urmează să mai iasă la suprafață.
