(VIDEO) Dosarul „dezordinilor în masă”: peste 11 400$, confiscați. Printre suspecți se numără și persoane care recent au revenit din Turcia

În urma descinderilor efectuate, pe 10 martie, în dosarul privind „dezordini în masă” oamenii legii au ridicat de la figuranți 11.000 dolari și 400 euro destinați organizării dezordinilor în masă.  Totodată poliția a ridicat și cătușe, substanță cu miros specific de marijuana, înscrisuri de ciornă, dar și dispozitive de comunicare și stocare a informației.

Potrivit IGP, persoanele cercetate sunt bărbați cu vârste cuprinse între 23 și 50 ani, anterior judecați pentru escrocherii, trafic de droguri și furturi.

Printre suspecții, ale căror domicilii au fost percheziționate, se numără și persoane care recent au revenit în Republica Moldova din Turcia, unde au participat la instructaj pentru provocarea dezordinilor în masă și opunerea rezistenței față de forțele de ordine, folosirea articolelor pirotehnice și aplicarea armei, în timpul protestelor ce urmează a fi organizate.

De asemenea, perchezițiile au vizat și persoane care la protestul din 28 februarie au aplicat forța față de oamenii legii care asigurau ordinea publică, dar și care au blocat traficul pe traseul Cricova-Chișinau.

Dosarul dezordinilor în masă vizează acțiunile persoanelor recrutate, instruite, transportate și remunerate pentru participarea la acțiuni de destabilizare, începând din septembrie 2022.

„În cadrul acestora participă și tineri cu constituție atletică, în special sportivi, organizați în așa numite „grupe speciale.” Misiunea acestora ține de opunerea rezistenței violente forțelor de ordine, inclusiv cu folosirea articolelor pirotehnice și a armelor”, informează IGP.

Legea penală prevede închisoarea de la 4 la 8 ani pentru dezordinile în masă manifestate prin „organizarea sau conducerea unor dezordini în masă, însoțite de aplicarea violenței împotriva persoanelor, de pogromuri, incendieri, distrugeri de bunuri, de aplicarea armei de foc sau a altor obiecte utilizate în calitate de armă, precum și de opunere de rezistență violentă sau armată reprezentanților autorităților.”

Amintim că și anterior, oamenii legii au efectuat mai multe percheziții cu privire la pregătirea dezordinilor în masă.

Pe 4 noiembrie 2022, IGP a publicat interceptări, dar și filmări realizate cu camera ascunsă, precum și altele realizate în timpul perchezițiilor și protestelor organizate de Partidul „ȘOR”. Acestea au legătură cu perchezițiile desfășurate pe 4 noiembrie la Bălți, Chișinău, Drochia și Ungheni. Potrivit oamenilor legii, acestea s-au desfășurat într-un dosar privind pregătirea dezordinilor în masă, în perioada 18 septembrie și 16 octombrie 2022. Procurorii au anunțat că au atribuit statut de bănuit față de opt persoane și au ridicat 380.000 lei în timpul perchezițiilor.

Reprezentanții Partidului „ȘOR” au declarat că guvernarea „a fabricat, peste noapte, un nou dosar și anume „pentru pregătirea dezordinilor în masă””.

Tot în noiembrie 2022, în urma verificărilor, oamenii legii au confiscat peste 250 de mii de lei. Au mai fost confiscate și înscrisuri de ciornă care conțin contacte telefonice ale persoanelor care participau la protestele organizate de Partidul „ȘOR”, telefoane mobile, un pistol pneumatic neînregistrat, articole pirotehnice și cânepă.

În acest context mai menționăm că pe 9 martie, oamenii legii au efectuat percheziții și în dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului Politic „ȘOR”, de către grup criminal organizat. Urmare a verificărilor, au fost confiscate peste 2,5 mln de lei și 50 mii euro, iar trei persoane au fost reținute. Perchezițiile s-au desfășurat în automobilele așa numiților „curieri” ai partidului, responsabili de recepționarea și transportarea banilor ilegali, către președinții și vicepreședinții de oficii teritoriale, care la rândul lor urmau să achite transportul și să remunereze persoanele care vin la protestele organizate de partid.

De precizat că pe 12 martie „Mișcarea pentru popor”, din care face parte Partidul ȘOR, PACE, dar și activiști civici precum Maia Laguta, va ieși la un nou protest. „Vom fi mulți, și mai mulți”, a spus deputata Marina Tauber.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: