NM

VIDEO/FOTO Un nou protest în fața Parlamentului și a Președinției. Simpatizanții Congresului Civic au ieșit în stradă

Simpatizanții și susținătorii Congresului Civic s-au adunat din nou în fața Parlamentului și a Președinției pentru a protesta. Aceștia își manifestă nemulțumirea față de tariful majorat la gaz, energia termică și lumină. Protestatarii sunt echipați cu pancarte și strigă „Stop Energomor”. Ei urmează să se deplaseze și la Guvern pentru a arăta guvernării ce se întâmplă „în afara Facebook-ului”.

„Cerem să-și îndeplinească promisiunile electorale. Cerem deocamdată, însă fără mari speranțe, după cum înțelegeți. Au demonstrat tuturor că PAS este absolut incompetent și incapabil să-și îndeplinească promisiunile electorale”, a declarat Iurie Muntean, membrul comitetului executiv politic al „Congresului Civic.

UPDATE 13:17 Manifestații au adus tizic ( produs obținut dintr-un amestec de baligă cu paie, uscat la soare și folosit la țară drept combustibil) și îl răstoarnă în fața Parlamentului.

„Este nevoie de un nou contract cu Gazprom care să fie negociat profesionist și transparent. Data trecută noi am am dus 302 oameni, de data aceasta mai mult, circa 600 de oameni. Data viitoare vom aduce la protest și mai mulți. Oamenii trebuie vadă că ies alții și vor începe și ei să iasă. Pentru oameni este greu să facă primul pas și să iasă la protest”, a spus Mark Tkaciuc, liderul formațiunii.

Cu referire la reacția partidelor din opoziție la protestele Congresului Civic, Tkaciuk a răspuns:

„Pe noi nimeni nu ne-a invitat, noi i-am invitat pe toți. Ne-am adresat la Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, am încercat să obținem contacte și cu Platforma DA. Nu am primit niciun răspuns”, a continuat Tkaciuc.

NM

Sâmbăta trecută la inițiativa Congresului Civic au ieșit în stradă circa 300 activiști, potrivit unei note emisă de formațiunea politică.

Potrivit organizatorilor, protestele sunt democratice și civilizate.

Pe 11 ianuarie 2021, Congresul Civic a făcut apel la toate partidele de opoziție, inclusiv la opoziția parlamentară, să înceapă protestele cu sloganul „Stop Energomor”.

Amintim că ANRE a dat undă verde majorării tarifelor la gazele naturale. Un m3 va costa 15,18 lei și nu 11,01 lei cât costa anterior. După gaz, a fost majorat tariful și pentru agentul termic care va costa 2 169 de ei per gigacalorie, comparativ cu 1 689 lei, cât este în prezent.

La solicitarea „Termoelectrica”, ANRE a decis și majorarea energiei electrice de la 2,33 lei la 3.35 lei k/Wh fără TVA. Recent, și cel mai mare combinat de panificaţie pe piaţa autohtonă „Franzeluța” a anunțat majorări la produse, în contextul scumpirii gazului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: