parlament.md

VIDEO Grosu cheamă opoziția să se rupă de Rusia și să se unească pentru integrarea în UE: „Asta e șansa noastră”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, cheamă forțele parlamentare de opoziție să se alăture guvernării în lupta pentru accederea Republicii Moldova în Uniunea Europeană (UE). Speakerul susține că acum este momentul ca forțelor politice de la Chișinău „să se rupă” de Rusia și să se unească, în schimb, pentru integrarea țării în spațiul comunitar european.

Speakerul Igor Grosu a prezentat, în debutul ședinței plenare din 7 septembrie, prioritățile sesiunii de toamnă. Președintele Parlamentului a remarcat, în discursul său, că anul 2023 este un an în care Republica „Moldova trebuie să avanseze ireversibil” în domeniile cheie și „să își facă bine temele”. Igor Grosu a chemat opoziția, în acest context, să se alăture guvernării în eforturile de accedere a țării în UE.

„Eu vă îndemn în această sesiune, indiferent de opțiunile politice, de supărări, să ne unim și să folosim această fereastră de oportunitate, acest moment în care să ne rupem de acest spațiu barbar, toxic, care aduce moarte, șantaj, duce în trecut și să ne ancorăm în spațiul păcii, a libertății, unde viața omului are valoare. Asta e șansa noastră. Doriți să faceți parte din acest proiect a generației noastre o să fim doar bucuroși. Nu o să doriți, noi avem un mandat foarte clar din partea cetățenilor. Cetățenii asta o cer, asta o vor, iar supărările între noi sau între voi nu au niciun preț pe lângă misiunea și șansa pe care o trăim în prezent și pe care nu avem dreptul să o ratăm. Eu sunt încrezător, cu Doamne ajută, Republica Moldova este stat european, cetățeni Republicii Moldova sunt europeni și o să ajungă să facă parte din marea familie europeană”, a declarat Igor Grosu.

De menționat că Parlamentul s-a convocat în prima ședință plenară din sesiunea de toamnă 2023 joi, 7 septembrie.

Amintim că Republica Moldova a primit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană la data de 23 iunie. Pentru începerea negocierilor propriu-zise în vederea aderării la UE, Republica Moldova trebuie să îndeplinească cele nouă recomandări emise de Comisia Europeană în luna iunie. Domeniile vizate sunt: justiția, combaterea corupției și crimei organizate, deoligarhizarea, reforma administrației publice și a serviciilor publice, managementul finanțelor publice, consolidarea rolului societății civile în procesele decizionale și protejarea drepturilor omului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot/Ziarul de Gardă

„Nu a fost declarat apatrid”: șeful ASP, despre cazul lui Pavel Vicol și numărul persoanelor în situații similare

Peste 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai R. Moldova, nu au niciun act de identitate. Datele au fost comunicate de directorul Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, în timpul unui podcast pentru Ziarul de Gardă. Eșanu s-a referit și la cazul lui Pavel Vicol, făcut public de către deputatul Vasile Costiuc. Șeful ASP a spus că tânărul, fără buletin de identitate, nu a fost declarat apatrid. Totodată, a menționat că Vicol „nu poate rămâne fără cetățenia R. Moldova” și a explicat de unde „a apărut și marea confuzie cu apatridia”. Eșanu a anunțat și măsuri care ar putea fi implementate „foarte curând”, ca urmare a situației generate de cazul lui Vicol.

În contextul în care mai mulți cetățeni se află în străinătate, Eșanu a fost întrebat dacă există riscul ca copiii lor să rămână fără cetățenie dacă nu le perfectează actele până la 18 ani. Șeful ASP a spus că nu există asemenea risc și că „dreptul la cetățenie este unul garantat de Constituție”.

„Copiii născuți din cetățeni ai Republicii Moldova sunt cetățeni ai Republicii Moldova”, a adăugat el, menționând că „tot ce face actuala lege” a cetățeniei este „să instituie o procedură a autenticității actelor prezentate”. „Problema e că multe din actele de naștere cu care ei vin, care urmează să fie transcrise, sunt de peste hotare. Vin din zone și din țări transparente și mai puțin transparente. Doar în ultimul an, din circa 11-12 mii de cereri de cetățenie, am identificat cel puțin 430-440 de cazuri de falsuri în actele prezentate. (…) De aici a survenit această necesitate de a modifica (nota red. legea)”, a spus Eșanu. Potrivit directorului ASP, anterior „determinarea cetățeniei se întâmpla timp de o zi”, însă „legea asta a avut menirea principală să ofere suficient timp, dar rezonabil, să se facă aceste verificări”.

Despre cazul lui Vicol

„Noi suntem în situația în care trebuie să verificăm dacă el este cine pretinde. Iată, am vrut să-l întreb pe domnul Costiuc dacă el e sigur că pe acest tânăr îl cheamă Vicol. Inclusiv i-aș întreba și pe cei de la Ministerul Apărării. Din punctul nostru de vedere, ei nu trebuiau să-i facă înrolarea fără un act de identitate. (…) Am văzut declarația Ministerului Apărării”, a spus directorul ASP.

Ulterior, Eșanu a fost întrebat dacă certificatul de naștere este un act de identitate, în condițiile în care tânărul a fost încorporat în armată pe baza acestuia. „El este sursa și o confirmare în acest proces. Sigur, el e un act oficial emis inclusiv de autoritățile noastre, dar actul de identitate este considerat cartea de identitate sau pașaportul de călătorie”, a spus directorul ASP.

„De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia”

Potrivit lui Eșanu, o persoană care a împlinit 18 ani, dar nu are buletin de identitate, „nu este în niciun caz” apatrid.

„Statutul de apatrid presupune o procedură extrem de minuțioasă și acest mandat de verificare și de atribuire a acestui statut îl are exclusiv Inspectoratul General pentru Migrație. (…) De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia: Inspectoratul General pentru Migrație a inițiat procedura de determinare. El nu are statut de apatrid, nouă ne este clar că este cetățean cu toate drepturile de a obține și a se reconfirma de fapt cetățenia, doar că noi trebuie să o facem într-un mod calculat și verificat (nota red. determinarea). (…) Acesta este un proces care poate dura inclusiv până la un an. Există o separare pe partea ce poate face ASP și când intervin atribuțiile Inspectoratului. (…) Dar până la determinare, el nu are niciun statut de apatrid. (…) Până în 2022, ASP putea să facă aceste operațiuni complet autonom”, a precizat Eșanu.

Șeful ASP a dat asigurări că „va trece o perioadă scurtă de timp până domnul Vicol va fi cu actele în regulă”, menționând că „el nu poate rămâne fără cetățenia Republicii Moldova în niciun caz, fiind din ambii părinți cetățeni ai țării”.

Peste 26 de mii de persoane, fără act de identitate

Întrebat câte persoane se află în această situație, directorul ASP a spus că este vorba despre circa 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai Republicii Moldova după declararea independenței. „26 spre 27 de mii. (…) S-ar putea să fie mai mulți”, a adăugat el. Potrivit șefului ASP, aceste persoane dețin „un act de naștere emis de autoritățile Republicii Moldova și nu au niciun act de identitate eliberat”.

Urmează modificări

Eșanu a spus că „procedura de verificare în sine va rămâne intactă”. „Presupun că pentru persoanele născute din cetățeni ai Republicii Moldova, indiferent în țară sau peste hotare, proba de limbă și de Constituție va fi exclusă. Va fi doar o verificare documentală, care poate fi făcută destul de rapid. (…) Și vom avea un termen rezonabil în care noi vom examina aceste cereri și vorbesc nu de luni sau jumătate de an, dar sigur până la o lună”, a spus Eșanu. Potrivit directorului ASP, acestea sunt soluțiile care s-au discutat și vor fi implementate „foarte curând”.

***

Amintim că situația tânărului a fost făcută publică de către deputatul Vasile Costiuc. Acesta menționa că Pavel Vicol, născut în Republica Moldova și care a efectuat serviciul militar pe teritoriul țării, a fost declarat apatrid. Potrivit lui Costiuc, situația s-a întâmplat după ce tânărul nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. Detalii – AICI.

Pe 26 ianuarie, Ministerul Apărării a respins acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă încorporare ilegală în Armata Națională. Instituția a precizat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit Ministerului, tânărul a fost încorporat în baza certificatului de naștere. Agenția Servicii Publice a declarat că „mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție”. ASP a mai preciza că autoritățile lucrează la identificarea unor soluții care să remedieze situațiile apărute.

Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – AICI).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: