După ce anterior s-a referit la Vladimir Putin ca la un „criminal de război”, președintele SUA l-a numit „dictator” pe președintele rus și a folosit cuvântul genocid pentru acțiunile soldaților ruși în Ucraina.
„Bugetul familiei tale, capacitatea ta de a-ți umple rezervorul, nimic din toate acestea nu ar trebui să depindă de faptul că un dictator declară război și comite genocid la jumătate de lume distanță”, a spus Biden, aflat marți în Iowa.
Ulterior, Casa Albă a publicat transcrierea declarațiilor făcute de Joe Biden, după ce a fost întrebat de reporteri ce l-a determinat să folosească cuvântul genocid.
„Da, l-am numit genocid. A devenit din ce în ce mai clar că Putin încearcă pur și simplu să elimine ideea de a fi, de a putea fi ucrainean. Iar cantitatea – dovezile se adună. Este diferit de ceea ce a fost săptămâna trecută. Apar – mai multe dovezi despre – literalmente, despre lucrurile oribile pe care rușii le-au făcut în Ucraina. Și vom afla din ce în ce mai multe despre devastare. Și îi vom lăsa pe avocați să decidă la nivel internațional dacă se califică sau nu, dar mie așa mi se pare cu siguranță”, se arată în declarație.
Un exemplu de succes al justiției internaționale împotriva unui criminal de război de cel mai înalt rang este Slobodan Miloșevici, condamnat de un tribunal internațional al Organizației Națiunilor Unite, în 1999, pentru crime împotriva umanității. Fostul lider liberian Charles Taylor a fost și el condamnat la 50 de ani de închisoare de către Tribunalul Special pentru Sierra Leone în 2012.
Au fost și sunt însă și alte cazuri de lideri de stat acuzați de crime de război, crime împotriva umanității sau genocid ce nu au fost trași la răspundere. Un exemplu este Bashar al-Assad, al cărui regim din Siria este acuzat că a comis nenumărate atrocități împotriva propriei populații, însă care nu a fost tras la răspundere.
Reprezentanții companiei publice „Teleradio-Moldova” (TRM), responsabilă de constituirea juriului Republicii Moldova la Eurovision, au venit cu detalii despre modul în care au fost selectați jurații și despre procedura de vot, publicând totodată notele acordate de fiecare.
Reprezentanții TRM au declarat că „juriul care a acordat punctajul la Eurovision nu reprezintă poziția instituției”.
Cum a fost selectat juriul
Potrivit TRM, responsabilii instituției, la selecția juriului, s-au ghidat de Regulamentul stabilit în acest sens de către organizația care desfășoară concursul, Uniunea Europeană pentru Radio şi Televiziune.
Astfel, compania publică a declarat că membrii juriului trebuie să aibă experienţă profesională demonstrabilă într-unul sau mai multe dintre următoarele domenii: muzică şi arte interpretative (interpreţi, instrumentişti, compozitori, producători, textieri, DJ etc.); regie şi producţie scenică (regizori, coregrafi, dansatori, directori artistici sau designeri vizuali pentru spectacole live); domeniul academic şi pedagogic (muzicologi, profesori universitari, profesori de muzică, coach vocal); media (critici muzicali, producători TV/radio, prezentatori sau creatori de conţinut specializaţi în muzică şi divertisment); Altele (organizatori de festivaluri, producători de evenimente culturale sau management artistic).
Totodată, fiecare jurat trebuie să fie cetăţean al ţării pe care o reprezintă şi să aibă minimum 18 ani. În fiecare juriu trebuie să existe cel puţin doi membri cu vârste între 18 şi 25 de ani, iar componenţa trebuie să reflecte diversitatea de gen, vârsta şi experienţa profesională, păstrându-se proporţia de cel mult 4 membri de acelaşi gen din 7.
Procedura de jurizare
Potrivit TRM, jurizarea se bazează exclusiv pe prestaţiile din „Dress Rehearsal 2”. Juriul are obligaţia de a urmări integral toate interpretările din această repetiţie, iar evaluarea şi votul se fac doar pe baza acestor prestaţii live, fără a lua în considerare alte repetiţii sau spectacole.
Despre vot
Potrivit companiei publice, după vizionarea tuturor prestațiilor, jurații întocmesc un clasament în care locul 1 reprezintă piesa preferată, locul 2 – a doua preferată, iar pozițiile următoare urmează în ordine descrescătoare, până la ultimul loc, care indică piesa cel mai puțin apreciată. Nu sunt permise egalități între piese, nu este permis votul pentru propria țară și nu sunt admise abțineri.
Jurații evaluează fiecare piesă în mod independent, pe baza compoziției și originalității melodiei, a calității interpretării scenice, a capacității vocale și a impactului general al momentului artistic. Potrivit TRM, nu sunt permise influențe externe (politice, personale sau de altă natură nelegată de prestație), iar discuțiile despre vot sunt strict interzise.
Cine a făcut parte din juriu
Potrivit TRM, juriul desemnat de instituţie a fost format din următorii specialişti:
1. Andrei Zapşa, dirijor, director general adjunct responsabil de televiziune al TRM;
2. Corina Caireac, expertă în producţia audiovizuală, managementul artiştilor şi comunicare. A făcut parte din echipa de management artistic şi comunicare a delegaţiei moldovene la Eurovision 2005 şi Eurovision 2022, alături de trupa Zdob şi Zdup;
3. Catalina Solomac – interpretă de muzică. A participat la trei ediţii ale Eurovision Moldova. Piesa sa, „Pink Margarita” s-a clasat pe locul 3 în finala naţională a ESC Moldova în 2026;
4. Pavel Orlov – interpret, solist al unei formaţii, compozitor şi producător muzical. A ocupat locul al doilea în finala naţională a Eurovision Moldova 2026;
5. Stanislav Goncear – artist. Activează în principal în genurile pop-jazz şi soul/R&B, cu influenţe de jazz şi un sunet pop contemporan, colaborând cu tineri artişti care împărtăşesc gusturi muzicale similare;
6. Victoria Cuşnir – jurnalistă la Radio Chişinău. Absolventă a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, specialitatea scenaristică, regie de film şi televiziune. Realizatoare de emisiuni despre muzică şi cultură, regizoare de spectacole în aer liber şi realizatoare de documentare. Membră a juriului pentru selecţia naţională la Eurovision în anii 2018, 2022 şi 2024;
7. Ilona Stepan – director artistic şi prim dirijor al Capelei Corale Academice „Doina”.
Voturile juriului din partea Republicii Moldova
Prestațiile au fost apreciate de la 1 la 24, 1 însemnând prestația cea mai bună. În clasament sunt incluse notele fiecărui juriu, de la 1 la 7, pentru fiecare țară votată.
Screenshot
Potrivit clasamentului, juratul cu numărul 6, Victoria Cuşnir, a apreciat cel mai înalt prestația României – clasând-o pe locul III. Cel mai puțin a apreciat-o juratul cu numărul 4, Pavel Orlov, care i-a acordat locul 16.
Victoria Cușnir, unul dintre membrii juriului, a declarat că prestațiile concurenților au fost evaluate în timpul repetițiilor, iar acestea ar fi fost mai slabe decât cele din finală. Ea mai spus că a dat totuși o notă „foarte bună” României și că nu poartă răspundere pentru scorurile acordate de colegii săi. „A fost prima și ultima dată când am acceptat să fac parte din juriul internațional. Diferența de vot a juriului și a publicului a fost la mai multe țări. Pentru că juriul e invitat să voteze criterii clare: piesa, voce, show, prestație generală. (…) Cel mai înțelept ar fi ca acest juriu să fie eliminat complet, dacă tot e îndemnat să voteze pe criterii de vecinătate. Nu consider votul meu expresia românofobiei. Am dedicat tare multe emisiuni oamenilor de cultură și culturii românești. Înțeleg ca nu ma face asta mai dragă, dar în mod categoric nu vreau sa se admită măcar gândul că aș purta ură și dispreț României”, a adăugat ea.
***
Amintim că juriul Republicii Moldova, în finala Eurovision Song Contest 2026, a acordat 3 puncte prestației reprezentantei României, ceea ce a provocat un val de critici.
Directorul general al TRM, Vlad Țurcanu, a declarat într-un interviu pentru HotNews că „nu știe” dacă vor urma demisii după scandalul cu privire la scorul acordat de juriul Republicii Moldova. „Vom examina și analiza toată situația. Nu cred că este bine să facem asta la cald. (…) Eu nu sunt o persoană care să se țină cu dinții de funcție”, a spus el.
Menționăm că, în cadrul televoting-ului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scor maxim.
România a fost reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke me”, și s-a clasat pe locul trei la ediția din acest an a concursului muzical.
Republica Moldova, care a fost reprezentată de Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova”, a ocupat locul opt. Juriul din România a acordat Republicii Moldova 10 puncte, iar publicul – 12.
