(VIDEO) Încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori. Ce trebuie să știe părinții

Potrivit legislației Republicii Moldova, părinții au obligația de a-și întreține copii minori până la atingerea majoratului. În cazul în care soții decid să divorțeze, de cele mai multe ori, cel în grija căruia rămâne copilul sau copiii minori încasează de la fostul soț pensia de întreținere. Aceasta este o sumă bănească pe care trebuie să o achite lunar părintele care nu locuiește cu copii săi după divorț, conform unui orar stabilit de către executorul judecătoresc, în baza unei încheieri de judecată.

Pensia de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariu, dar și din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 din venituri pentru un copil, 1/3 în cazul a doi copii și 1/2 din venituri dacă e vorba despre 3 şi mai mulţi copii.

NATALIA COSTAȘ, judecător, Judecătoria Bălți: «Odată fiind stabilit cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor, evident că acesta poate fi fie majorat, fie micșorat. De acest drept de înaintare a acțiunii beneficiază ambii părinți, în dependență de starea materială și familială a fiecăruia dintre ei.»

În cazurile în care părintele nu are un venit stabil, pensia de întreținere poate fi stabilită în sumă fixă de către instanța de judecată. Această sumă reiese din datele Biroului Național de Statistică, care se referă la minimul de existență, incluzând costul produselor alimentare, dar și alte cheltuieli.

NATALIA COSTAȘ, judecător, Judecătoria Bălți: «Părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă aceștia sunt născuți în căsătorie sau în afara căsătoriei, indiferent de faptul dacă locuiesc împreună sau separat. Instanța urmează, în hotărâre, să facă trimitere la suportul probatoriu care este administrat și prezentat la dosar. Pe care își întemeiază concluziile și evident că ține de obligația reclamantei/ului ….să prezinte acele probe pertinente, concludente și utile pe care le consideră necesare.»

Elena a divorțat de soț în 2015 și singură își întreține cei trei copii minori comuni, chiar dacă instanța de judecată a dispus ca tatăl copiilor să achite lunar o pensie de întreținerea în mărime de 2 400 de lei.

«El niciodată, din 2015 și până în ziua de astăzi, nu a plătit nimic. Datoria lui este foarte mare, aproape 200 000 de lei. Îl sun, dar el nu încearcă nici măcar un leu să ne dea. Îl sun și îi spun că copiii vor să mănânce, să se îmbrace, în timpurile noastre, și alimentele, și hainele, și încălțămintea este foarte scumpă, iar trei copii trebuie cumva crescuți. Executorul judecătoresc nu-și îndeplinește deloc obligațiunile sale», a spus mama solitară.

În cazul în care părintele plătitor nu-și onorează obligația, atunci al doilea părinte este în drept să apeleze la executorii judecătorești. Aceștia spun, însă, că legea prevede insuficiente pârghii pentru a obliga părintele să plătească.

OLEG ROMAH, executor judecătoresc: «Dacă e să luăm în procentaj, 30 la sută a debitorilor achită în timp, benevol, 30 la sută sunt cei care au careva restanțe, datorii de până la un an, un an și jumătate, dar cât de cât ei achită. Iar restul sunt debitorii care duc un mod de viață parazitar. Cum vine documentul executorului spre executare, executorul înștiințează, aduce la cunoștință, comunică procedura achitării, ce-l așteaptă în caz dacă nu achită în termen.»

Procedura de achitare a pensiei de întreținere nu are termen de prescripție. Astfel, părintele care evită să plătească, ascunzându-și veniturile, bunăoară, în timp ce muncește peste hotare, oricum va achita acești bani la întoarcerea în țară, chiar dacă copii au împlinit deja majoratul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

VIDEO Moldova complică obținerea cetățeniei/ Smochini tăiați în Chișinău/ Funcționar cu salariu de peste 100.000 de lei

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!

Subiectele ediției:

— Franța va urmări cu mare atenție alegerile din Moldova
— Nicanor Ciochină rămâne primar de Boldurești: CEC a explicat motivele
— Sandu, despre moldovenii reținuți la Moscova: se întâmplă și cu cetățenii altor țări
— Avem parlamentari-fantomă? „Vin, pun cartela, apoi o șterg”
— Un incendiu de vegetație a afectat cinci case în raionul Ștefan Vodă
— Transportatorii auto organizează trei proteste la Chișinău
— Consiliul UE: Moldova este gata de deschiderea primului grup de capitole de negocieri
— Legea cetățeniei – test obligatoriu pentru română și constituție
— De la caniculă, la furtuni și răcoare: cum va fi în weekend?
— Șeful CNPF are un salariu lunar de 112 mii de lei. „Este limita minimă”
— Fost secretar ALDE condamnat cu suspendare pentru că a primit bani de la Șor
— Copacii din spatele clădirii Guvernului, tăiați. Ce va fi în locul lor?
— Polițist reținut pentru că ar fi ajutat un deținut să evadeze din închisoare

Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

mfa.gov.md

Mihai Popșoi și un grup de diplomați străini au fost la cules cireșe. Eveniment de consolidare a relațiilor comerciale

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, împreună cu un grup de diplomați acreditați la Chișinău și producători locali, a fost la cules cireșe în satul Ustia, pe 27 iunie. S-a întâmplat în cadrul evenimentului „Recolta de cireșe a diplomaților”, care se află la prima ediție și a fost organizat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, cu sprijinul companiei Staragro Group și al Asociației Moldova Fruct.

Potrivit unui comunicat al MAE, evenimentul are drept scop consolidarea relațiilor comerciale și evidențierea calității cireșelor moldovenești.

Programul evenimentului a inclus activități precum culesul cireșelor, vizite la instalațiile de sortare și ambalare, precum și degustări de bucate tradiționale și vinuri autohtone.

Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a subliniat că această inițiativă marchează o premieră simbolică și se înscrie în seria acțiunilor strategice organizate de MAE și misiunile diplomatice ale Republicii Moldova pentru a susține promovarea produselor agroalimentare autohtone pe piețele internaționale.

„Prin astfel de inițiative, ne propunem nu doar să punem în valoare potențialul agricol al Republicii Moldova, ci și să consolidăm punțile comerciale cu partenerii noștri externi. Cireșele moldovenești sunt mai mult decât un produs, ele sunt o poveste de succes care merită spusă și gustată în întreaga lume”, a declarat diplomatul.

Oficialul a evidențiat importanța colaborării interinstituționale în promovarea exporturilor agricole și și-a exprimat speranța că astfel de inițiative vor fi extinse și în alte regiuni ale țării, incluzând și alte sectoare ale economiei naționale.

mfa.gov.md
mfa.gov.md
mfa.gov.md
mfa.gov.md
mfa.gov.md
mfa.gov.md
mfa.gov.md

În anul 2024, Republica Moldova a exportat aproximativ 14 000 de tone de cireșe către 15 țări. Potrivit autorităților, volumul exporturilor, împreună cu numărul piețelor de desfacere, este preconizat să crească în anii următori, ca urmare a investițiilor substanțiale realizate în acest sector strategic.

ALDE, după condamnarea lui Culai pentru finanțarea partidului din banii lui Șor: „În loc să fie protejat, este sacrificat”

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) critică decizia instanței de a-l condamna cu suspendare pe fostul secretar general al formațiunii, Adrian Culai, în dosarul de finanțare ilegală a partidului cu bani proveniți de la oligarhul fugar Ilan Șor. Potrivit ALDE, verdictul pune sub semnul întrebării integritatea sistemului de justiție din Republica Moldova.

„Adrian Culai nu este un infractor în sensul clasic al cuvântului. El este cel care a rupt tăcerea, asumându-și riscuri personale și politice pentru a demasca cea mai mare schemă de finanțare ilegală a partidelor politice, cu ramificații ce duc până la Kremlin”, precizează ALDE.

Formațiunea politică amintește că fostul secretar general a colaborat cu anchetatorii, a oferit probe esențiale și a contribuit la condamnarea deputatului Alexandr Nesterovschi. În aceste condiții, condamnarea sa este văzută de ALDE drept „o încălcare gravă a încrederii instituționale și un semnal periculos pentru orice avertizor de integritate”.

„În loc să fie protejat, riscă să fie sacrificat în lupta pentru imagine sau interese obscure. Culai și-a recunoscut faptele. A spus cine a primit bani și cât. A adus dovezi. A oferit detalii cu lux de amănunte. Și totuși, în timp ce el este condamnat, alții nici măcar nu au fost audiați. Unde sunt cei care au beneficiat de cei 452.700 dolari? Cine și în folosul cui i-a cheltuit și în interesul cui? Și cel mai important: unde-s cei care urmau sa lucreze în interesul lui Șor?”, se mai întreabă formațiunea.

ALDE cere, în context, „transparență totală în investigarea tuturor celor implicați”. Formațiunea anunță și o conferință de presă pentru ziua de 30 iunie, la ora 11:00, în fața Procuraturii Anticorupție din Chișinău, în care va oferi detalii pe caz.

Amintim că Adrian Culai, care a colaborat cu ancheta la investigarea schemei prin care oligarhul fugar Ilan Șor finanța ilegal partide, a fost condamnat pe 25 iunie, după doar 12 zile de proces, la patru ani de închisoare în regim semiînchis și amendat cu 200.000 de lei. Instanța a decis suspendarea pedepsei cu închisoarea, stabilind un termen de probațiune de un an. Pe durata acestei perioade, dacă inculpatul nu comite o nouă infracțiune și respectă condițiile stabilite de instanță, pedeapsa nu va fi pusă în aplicare.

Conform deciziei, fostul secretar al ALDE își recunoaște vine și „regretă ce a făcut” – „că a primit cu bună știință și a acceptat bani pentru finanțarea partidului de la grupul Șor, în sumă de 452.000 dolari”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Colaj NM

Caraman, interzisă la microfon, în Parlament, pentru trei ședințe. Care este motivul

Deputata comunistă Diana Caraman l-a numit „prostuț”, în limba rusă, pe colegul său de la PAS Vasile Grădinaru. Incidentul a avut loc în timpul ședinței Parlamentului din 27 iunie. Pentru a ofensa pe care i-a adus-o, deputatei i-a fost luat dreptul de a acorda întrebări și de a face luări de cuvânt pe parcursul a trei ședințe.

În timp ce în plenul Parlamentului era dezbătut proiectul de lege privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, între Diana Caraman și Vasile Caraman s-a iscat un schimb de replici. În cadrul acestuia, deputata comunistă l-a insultat pe Grădinaru.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a intervenit și a clarificat că Caraman l-a numit „duraciok” pe Grădinaru. „Dvs v-ați permis să-i spuneți acest lucru domnului deputat? (…) Pentru asemenea exprimări în adresa colegului sau colegi, care n-ar fi, sunteți lipsită de dreptul de a lua cuvântul și a pune întrebări pentru trei ședințe”, a declarat șeful legislativului.

Ulterior, când a venit vremea pentru luări de cuvânt pe marginea proiectului de lege, Diana Caraman a venit la tribuna centrală, unde intenționa să facă o alocuțiune. Grosu însă a refuzat să-i pornească microfonul pentru a vorbi, subliniind că a fost sancționată.

Comunista a încercat să vorbească fără microfon pornit, însă Igor Grosu a inițiat procedura de vot a inițiativei legislative. Iar Caraman a părăsit plenul Parlamentului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: