screenshot/Natalia Morari

VIDEO Natalia Morari revine pe micile ecrane. Și promite inovații

Jurnalista Natalia Morari a anunțat pe 15 aprilie că va reveni în curând pe micile ecrane cu o nouă emisiune. Deocamdată nu este clar la ce post de televiziune va fi difuzată. Moderatoarea a precizat că a sa companie de producție televizată Media Sapiens, fondată în 2013, a anunțat un tender pentru plasare la TV a noului proiect media pe care îl va lansa.

Prieteni, vreau să vă anunț o noutate legata de viața mea profesională, foarte curând voi reveni in media, așa cum am promis. Știu că nu va fi simplu. Dar când am făcut eu lucruri simple? (…) După o pauză destul de lungă, sunt mai pregătită și mai hotărâtă ca oricând să vin cu un nou produs media profesionist; este modul meu de a renaște profesional, așa cum am făcut-o deja de atâtea ori în viață. Voi lansa acest nou proiect pentru cei care vor o emisiune incitantă și interactivă, în care telespectatorii sa aibă posibilitatea nu doar sa asculte ce spun alții, dar și sa intervină în dezbaterile din platou”, a scris Morari pe pagina sa de Facebook.

Jurnalista a menționat că are experiență de 16 ani în acest domeniu, 12 dintre care în televiziune: „Nu am absolut nicio o supărare față de nimeni, nu am dezamăgiri, așa cum nu am false așteptări, pentru că am încredere în capacitatea mea profesională și știu că pot reveni cu un proiect care să devină în scurt timp relevant pentru piața media din Moldova, așa cum am făcut-o mereu”.

Compania sa de producție televizată, Media Sapiens, fondată în 2013, a anunțat un tender pentru plasare la TV a noului proiect media pe care îl va lansa în scurt timp.

Emisiunea va fi o producție exclusivă a companiei Media Sapiens, în colaborare cu una dintre cele mai mari case de producție de pe piața din Republica Moldova, pentru canalul meu de YouTube. Emisiunea va avea și o noutate pentru piața media din Republica Moldova. În premieră pentru țara noastră, o emisiune va testa în timp real reacția unui eșantion sociologic reprezentativ de cetățeni la diferitele teme dezbătute, astfel că vom cunoaște în fiecare emisiune ce cred cu adevărat oamenii despre ceea ce se discută în platou și vom putea sa le oferim răspunsurile așteptate”, a mai spus Natalia Morari.

Pe 8 septembrie 2021, Natalia Morari a anunțat că ia o pauză de emisie și că iese temporar din Consiliul de Adminstrație al televiziunii TV8. Motivul invocat este faptul că aceasta ar fi șantajată de către angajați ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) pentru că a avut o relație cu omul de afaceri Veaceslav Platon, care este și tatăl copilului său. Ulterior,  SIS a anunțat într-un comunicat de presă că va ancheta cazul și i-a recomandat jurnalistei să depună o plângere și la Procuratura Generală.

În seara de 8 septembrie, mai multe ONG-uri de media au semnat o declarație comună.

Considerăm că relația Nataliei Morari cu Veaceslav Platon ar putea submina încrederea consumatorilor de media într-o presă liberă și independentă. Regretăm declarația întârziată a Nataliei Morari. Gestul ei ar putea afecta imaginea TV8 drept o instituție media integră și independentă din punct de vedere a politicii editoriale”, se arată în declarația semnată de Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Electronice și Asociația Media Guard.

Pe 12 septembrie, TV8 a publicat o declarație prin care a anunțat că se disociază complet și categoric de declarațiile făcute de jurnalista Natalia Morari. Postul de televiziune precizează că cele declarate de jurnalistă nu reprezintă politica editorială a departamentului de Știri TV, departamentului online și de producție ale postului.

„Subliniem că, imediat ce conducerea TV8 a fost informată de existența conflictului de interese, emisiunea de autor „Politica Nataliei Morari” a fost retrasă definitiv din grila postului. La fel, Natalia Morari a fost revocată imediat din structurile de administrare”, menționează în declarația sa administrația TV8.

Pe 18 octombrie, Asociația Obștească Media Alternativă, deținătoarea licenței de emisie a postului TV8, a anunțat despre faptul că a fost acționată în judecată de către fosta membră a Asociației, Natalia Morari. Potrivit reprezentanților acesteia, jurnalista solicita să fie restabilită în calitate de membră.

Pe 21 octombrie, Morari a publicat un text prin care își explică decizia de a acționa în judecată Asociația Media Alternativă. Aceasta a scris că foștii săi colegi ar fi profitat de starea sa psihologică. Natalia Morari a menționat că a semnat cererea prin care a renunțat la statutul de membru-fondator într-o perioadă în care starea sa emoțională nu-i permitea să ia decizii echilibrate.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: