VIDEO Geoană: NATO nu deține indicii cu privire la un eventual risc de natură militară la adresa Moldovei

În prezent, NATO nu deține indicii cu privire la un eventual risc de natură militară la adresa Republicii Moldova. În același timp, NATO este în căutarea unei soluții politice și diplomatice pentru detensionarea situației de la granițele Ucrainei. Declarația a fost făcută de către Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, în timpul unui interviu oferit în exclusivitate pentru TVR Moldova, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi”.

„Noi nu avem niciun indiciu în acest moment că ar exista un risc de natură militară la adresa Republicii Moldova, inclusiv în dialogul pe care îl avem cu liderii de la Chişinău acest lucru ne este confirmat. Asta nu înseamnă că în acest context regional foarte complicat şi în zona folosirii energiei ca o armă strategică de către Federaţia Rusă şi în contextul presiunii economice, pentru că atunci când există instabilitate la nivel regional, există o mai mare nervozitate pe pieţele internaţionale şi automat economiile suferă”, a declarat oficialul român, numărul doi la conducerea NATO.

Secretarul general adjunct al NATO s-a referit și la dialogul pe care l-a avut cu ministrul moldovean de Externe Nicu Popescu, în format bilateral, dar şi trilateral NATO-UE-Republica Moldova împreună cu reprezentanții UE.

„Am discutat despre faptul că R. Moldova e un partener comun al UE şi al NATO. Am avut o întâlnire foarte utilă şi productivă în care ne-am uitat împreună cum am putea să ajutăm R. Moldova în creşterea rezilienţei sale. Uitaţi-vă câte şocuri, chestiuni legate de o mai bună pregătire în zona cibernetică şi NATO deja a oferit sprijin şi expertiză în dimensiunea cyber. Împreună cu UE putem să facem şi mai mult. Pe chestiuni legate de creşterea capacităţii administrative în Republica Moldova unde există o direcţie reformistă, europeană, dar noi recunoaştem că e nevoie de mai mult sprijin pentru creşterea capacităţii instituţionale pentru a putea să scrie proiecte, pentru a atrage investitori”, a precizat Geoană.

Oficialul a amintim că sunt multe zone în care NATO şi UE colaborează cu Republica Moldova, întrucât sunt 30 de ani în care țara noastră e partener al Alianței.

„Avem o relaţie foarte robustă, foarte pragmatică, constructivă. Respectăm neutralitatea Republicii Moldova şi suntem hotărâţi să investim în continuare într-o ţară care are tot dreptul de a-şi alege drumul pe care îl doreşte şi aceasta e obligaţia, datoria şi planul de acţiune pe care îl avem în relaţia noastră cu Republica Moldova”, a subliniat secretarul general adjunct al NATO.

În cadrul vizitei la Bruxelles din 24-25 ianuarie anul curent, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene Nicu Popescu a avut o întrevedere cu secretarul general adjunct Mircea Geoană. În cadrul discuţiei, interlocutorii au stabilit punctual paşii ulteriori pentru implementarea obiectivelor Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) pentru anii 2022 – 2023 aprobat recent de guvern, ministerului de externe revenindu-i rolul de coordonator al acestui proces.

„Este un plan cuprinzător, este util pentru că asta ne-a solicitat partenerii din Republica Moldova, dar e şi suficient de flexibil pentru a putea de ambele părţi să introducem elemente suplimentare dacă situaţia sau necesităţile vor impune o astfel de flexibilizare”, a conchis Mircea Geoană.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: