VIDEO Geoană: NATO nu deține indicii cu privire la un eventual risc de natură militară la adresa Moldovei

În prezent, NATO nu deține indicii cu privire la un eventual risc de natură militară la adresa Republicii Moldova. În același timp, NATO este în căutarea unei soluții politice și diplomatice pentru detensionarea situației de la granițele Ucrainei. Declarația a fost făcută de către Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, în timpul unui interviu oferit în exclusivitate pentru TVR Moldova, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi”.

Noi nu avem niciun indiciu în acest moment că ar exista un risc de natură militară la adresa Republicii Moldova, inclusiv în dialogul pe care îl avem cu liderii de la Chişinău acest lucru ne este confirmat. Asta nu înseamnă că în acest context regional foarte complicat şi în zona folosirii energiei ca o armă strategică de către Federaţia Rusă şi în contextul presiunii economice, pentru că atunci când există instabilitate la nivel regional, există o mai mare nervozitate pe pieţele internaţionale şi automat economiile suferă”, a declarat oficialul român, numărul doi la conducerea NATO.

Secretarul general adjunct al NATO s-a referit și la dialogul pe care l-a avut cu ministrul moldovean de Externe Nicu Popescu, în format bilateral, dar şi trilateral NATO-UE-Republica Moldova împreună cu reprezentanții UE.

Am discutat despre faptul că R. Moldova e un partener comun al UE şi al NATO. Am avut o întâlnire foarte utilă şi productivă în care ne-am uitat împreună cum am putea să ajutăm R. Moldova în creşterea rezilienţei sale. Uitaţi-vă câte şocuri, chestiuni legate de o mai bună pregătire în zona cibernetică şi NATO deja a oferit sprijin şi expertiză în dimensiunea cyber. Împreună cu UE putem să facem şi mai mult. Pe chestiuni legate de creşterea capacităţii administrative în Republica Moldova unde există o direcţie reformistă, europeană, dar noi recunoaştem că e nevoie de mai mult sprijin pentru creşterea capacităţii instituţionale pentru a putea să scrie proiecte, pentru a atrage investitori”, a precizat Geoană.

Oficialul a amintim că sunt multe zone în care NATO şi UE colaborează cu Republica Moldova, întrucât sunt 30 de ani în care țara noastră e partener al Alianței.

Avem o relaţie foarte robustă, foarte pragmatică, constructivă. Respectăm neutralitatea Republicii Moldova şi suntem hotărâţi să investim în continuare într-o ţară care are tot dreptul de a-şi alege drumul pe care îl doreşte şi aceasta e obligaţia, datoria şi planul de acţiune pe care îl avem în relaţia noastră cu Republica Moldova”, a subliniat secretarul general adjunct al NATO.

În cadrul vizitei la Bruxelles din 24-25 ianuarie anul curent, viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe şi integrării europene Nicu Popescu a avut o întrevedere cu secretarul general adjunct Mircea Geoană. În cadrul discuţiei, interlocutorii au stabilit punctual paşii ulteriori pentru implementarea obiectivelor Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) pentru anii 2022 – 2023 aprobat recent de guvern, ministerului de externe revenindu-i rolul de coordonator al acestui proces.

Este un plan cuprinzător, este util pentru că asta ne-a solicitat partenerii din Republica Moldova, dar e şi suficient de flexibil pentru a putea de ambele părţi să introducem elemente suplimentare dacă situaţia sau necesităţile vor impune o astfel de flexibilizare”, a conchis Mircea Geoană.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

index.hu

Ungaria: premierul cere demisia președintelui. Se ia în calcul modificarea Constituției pentru a-l destitui

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a declarat că, dacă președintele Ungariei Tamás Sulyok nu își va da demisia, guvernul va iniția proceduri legale pentru a-l demite, scrie HotNews, citând Reuters. Precizarea a fost făcută în urma unei întâlniri dintre Magyar și Sulyok.

Magyar a spus că va folosi majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său pentru a modifica Constituția și alte acte legislative, în scopul de a-l forța pe Sulyok să părăsească funcția.

Partidul de centru-dreapta al lui Magyar, Tisza, l-a înlăturat pe prim-ministrul Viktor Orban în urma unei victorii electorale în aprilie și s-a angajat să înlăture mai multe personalități numite de Orban în funcții publice cheie în ultimii 16 ani. Magyar i-a cerut lui Sulyok – ales la începutul anului 2024 de parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban – să demisioneze, acuzându-l că nu a reușit să reprezinte unitatea națională în chestiuni majore și că a servit interesele lui Orban și ale guvernului său. Sulyok a refuzat să demisioneze.

„I-am spus președintelui că, dacă își menține poziția și nu demisionează, voi informa astăzi parlamentarii din Tisza cu privire la propunerile noastre legislative și vom începe imediat procedurile necesare”, a declarat Magyar. El a afirmat că procesul legislativ va dura aproximativ o lună și va implica „înlăturarea tuturor marionetelor” care au participat la „demontarea statului de drept și a democrației”.

Partidul Fidesz al lui Orban l-a acuzat pe Magyar că a emis un „ultimatum ilegal” și a afirmat că Sulyok își îndeplinește mandatul legal, valabil până în 2029, și nu poate fi demis din funcție.

Sulyok a ocupat anterior funcția de președinte al Curții Supreme a Ungariei, post pentru care a fost ales tot de Fidesz în 2016.

Președinția în Ungaria are un caracter în mare parte ceremonial, dar Sulyok poate retrimite legile în parlament pentru reexaminare sau le poate trimite Curții Constituționale, ceea ce ar putea încetini sau bloca agenda de reforme a lui Magyar, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: