Andrei Mardari / NewsMaker

VIDEO Numărul bugetarilor ar putea fi redus? Maia Sandu: „Îmi pare rău, dar avem în instituții publice oameni care vin și își petrec timpul acolo”

Președinta țării Maia Sandu susține că specialiștii buni angajați în instituțiile publice trebuie să aibă salarii motivante. Pe de altă parte, șefa statului a remarcat că printre bugetari sunt și agajați care nu „produc rezultate”, iar Guvernul ar trebui să se ocupe de această reformă în anul 2022. În același timp, președinta țării a menționat că are un salariu de 15 600 de lei, cu care „se descurcă”. 

În cadrul ediției din 31 decembrie a unei emisiuni la postul național de radio, președinta țării a vorbit despre majorările de salarii operate la Curtea Constituțională. Maia Sandu a menționat că inițiativa a pornit de la intenția de a crește lefurile angajaților instituției, pe lângă cele ale judecătorilor.

„Este important ca acești angajați să fie de calitate. Pentru asta, trebuie să primească un salariu bun. De deciziile Curții depind foarte multe în țară, pentru toți cetățenii. Eu cred că oamenii care au funcții înalte de răspundere trebuie să fie buni profesioniști și să fie bine plătiți”, a argumentat șefa statului.

Maia Sandu a mai spus că este de părere că și în celelalte domenii trebuie să se reușească creșterea salariilor.

„Vreau să fac o remarcă: îmi pare rău, dar avem în instituții publice oameni care vin și își petrec timpul acolo, dar care nu neapărat produc rezultate sau ajută cetățenii prin activitatea lor. Eu sunt pentru ca să îi plătim mai bine pe cei care muncesc, iar cei care nu muncesc, să-și caute de treabă în altă parte. Această reformă trebuie să fie parte din eforturile Guvernului în anul care vine. Nu vom putea să avansăm pe toate aceste domenii, cu planurile noastre ambițioase, dacă vor continua să lucreze 4-5-10 oameni, iar restul să se odihnească, să se plângă că salariul este mic”, a punctat Sandu.

Șefa statului s-a referit și la lefurile unor conducători ai unor agenții publice.

„În trecut – cum era la aceste agenții, la aceste funcții înalte: și salarii mari, acești oameni furau de 10 ori mai mult decât primeau salariu și niciun rezultat. Acum, lucrurile trebuie să fie altfel”, a spus președinta țării.

Întrebată dacă salariul de șef al statului, de 15 600 de lei, este suficient ca să se întrețină, Maia Sandu a răspuns: „Este o onoare pentru mine să fiu președintele Republicii Moldova și, binențeles, nu am venit în această funcție pentru salariu. Mă descurc cu salariul care este. Vreau să ajungem peste câțiva ani să avem salarii bune pentru toată lumea care muncește, indiferent de funcție”.

Pe 23 decembrie, premierul Natalia Gavrilița a dezvăluit că are un salariu de circa 16 mii de lei, la fel ca președinta țării și că are anumite economii, pe care le utilizează.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

gov.md

Chișinăul și Tiraspolul – o nouă rundă de discuții în grupurile de lucru pentru economie

Experți de pe ambele maluri ale Nistrului s-au reunit miercuri, 19 august, la sediul Misiunii OSCE din Chișinău, în cadrul celei de-a doua ședințe din acest an a Grupurilor de lucru pentru economie. Pe agenda discuțiilor s-au aflat aplicarea legislației fiscale și vamale, integrarea economică a regiunii transnistrene și noile reguli privind TVA și accizele pentru agenții economici din stânga Nistrului.

Potrivit Biroului politici de reintegrare, reprezentanții Chișinăului au prezentat măsurile care vizează aplicarea uniformă pe întreg teritoriul Republicii Moldova a legislației vamale, fiscale, de mediu și în domeniul siguranței alimentelor, în conformitate cu standardele europene.

Un subiect central al reuniunii l-a constituit proiectul de hotărâre de Guvern privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a accizelor pentru mărfurile introduse în Republica Moldova de către operatorii economici cu sediul în regiunea transnistreană. Reprezentanții Ministerului Finanțelor au explicat că măsura urmărește consolidarea echității fiscale, eliminarea distorsiunilor concurențiale și creșterea veniturilor bugetare.

Autoritățile au precizat că resursele acumulate urmează să fie direcționate către Fondul de convergență, creat pentru finanțarea proiectelor de infrastructură și a programelor de sprijin pentru mediul de afaceri și cetățenii din regiunea transnistreană.

Potrivit Chișinăului, introducerea noilor reguli fiscale va avea loc gradual, pentru a permite adaptarea mediului de afaceri și pentru a evita majorări semnificative ale prețurilor la produsele de consum curent. În prima etapă vor fi vizate categoriile de mărfuri cu impact social redus, iar ulterior vor fi analizate și produsele esențiale sau bunurile de larg consum.

În cadrul reuniunii, reprezentanții Ministerului Mediului au prezentat cerințele privind obținerea autorizațiilor de mediu de către agenții economici din regiunea transnistreană, în conformitate cu legislația națională privind emisiile industriale.

La rândul său, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a subliniat necesitatea asigurării accesului neîngrădit al inspectorilor instituției în regiune și eliminarea obstacolelor care împiedică desfășurarea controalelor.

Participanții au mai discutat despre taxele vamale aferente activităților comerciale, exportul de mărfuri strategice de către întreprinderile din regiune, precum și despre restabilirea circulației pe podul dintre localitățile Bâcioc și Gura Bâcului.

De asemenea, reprezentanții Chișinăului au informat partea transnistreană despre evoluțiile dialogului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind aplicarea cotelor de import pentru produsele din oțel originare din Republica Moldova.

Potrivit Biroului politici de reintegrare, discuțiile s-au desfășurat într-o atmosferă constructivă, iar participanții și-au exprimat disponibilitatea de a continua dialogul pe subiectele economice de interes comun.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: