Andrei Mardari / NewsMaker

VIDEO Numărul bugetarilor ar putea fi redus? Maia Sandu: „Îmi pare rău, dar avem în instituții publice oameni care vin și își petrec timpul acolo”

Președinta țării Maia Sandu susține că specialiștii buni angajați în instituțiile publice trebuie să aibă salarii motivante. Pe de altă parte, șefa statului a remarcat că printre bugetari sunt și agajați care nu „produc rezultate”, iar Guvernul ar trebui să se ocupe de această reformă în anul 2022. În același timp, președinta țării a menționat că are un salariu de 15 600 de lei, cu care „se descurcă”. 

În cadrul ediției din 31 decembrie a unei emisiuni la postul național de radio, președinta țării a vorbit despre majorările de salarii operate la Curtea Constituțională. Maia Sandu a menționat că inițiativa a pornit de la intenția de a crește lefurile angajaților instituției, pe lângă cele ale judecătorilor.

„Este important ca acești angajați să fie de calitate. Pentru asta, trebuie să primească un salariu bun. De deciziile Curții depind foarte multe în țară, pentru toți cetățenii. Eu cred că oamenii care au funcții înalte de răspundere trebuie să fie buni profesioniști și să fie bine plătiți”, a argumentat șefa statului.

Maia Sandu a mai spus că este de părere că și în celelalte domenii trebuie să se reușească creșterea salariilor.

„Vreau să fac o remarcă: îmi pare rău, dar avem în instituții publice oameni care vin și își petrec timpul acolo, dar care nu neapărat produc rezultate sau ajută cetățenii prin activitatea lor. Eu sunt pentru ca să îi plătim mai bine pe cei care muncesc, iar cei care nu muncesc, să-și caute de treabă în altă parte. Această reformă trebuie să fie parte din eforturile Guvernului în anul care vine. Nu vom putea să avansăm pe toate aceste domenii, cu planurile noastre ambițioase, dacă vor continua să lucreze 4-5-10 oameni, iar restul să se odihnească, să se plângă că salariul este mic”, a punctat Sandu.

Șefa statului s-a referit și la lefurile unor conducători ai unor agenții publice.

„În trecut – cum era la aceste agenții, la aceste funcții înalte: și salarii mari, acești oameni furau de 10 ori mai mult decât primeau salariu și niciun rezultat. Acum, lucrurile trebuie să fie altfel”, a spus președinta țării.

Întrebată dacă salariul de șef al statului, de 15 600 de lei, este suficient ca să se întrețină, Maia Sandu a răspuns: „Este o onoare pentru mine să fiu președintele Republicii Moldova și, binențeles, nu am venit în această funcție pentru salariu. Mă descurc cu salariul care este. Vreau să ajungem peste câțiva ani să avem salarii bune pentru toată lumea care muncește, indiferent de funcție”.

Pe 23 decembrie, premierul Natalia Gavrilița a dezvăluit că are un salariu de circa 16 mii de lei, la fel ca președinta țării și că are anumite economii, pe care le utilizează.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Votarea trebuie amânată“. Centrul de Resurse Juridice, apel către deputați privind redistribuirea competențelor PA-CNA

Votarea în lectura a doua a proiectului care prevede redistribuirea competențelor între Procuratura Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) trebuie amânată. Declarația aparține Centrului de Resurse Juridice din Moldova, organizație neguvernamentală. Potrivit Centrului, în contextul în care Procuratura Anticorupție este supusă procedurii de vetting, iar CNA nu, este contradictoriu ca atribuțiile PA să fie reduse, în timp ce competențe suplimentare sunt transferate către CNA. Organizația susține, de asemenea, că CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura și subliniază necesitatea unei analize suplimentare.

Potrivit Centrului, prin adoptarea acestui proiect, Procuratura Anticorupție riscă să fie restrânsă la un cerc mai îngust de subiecți, în timp ce CNA primește o competență mult extinsă asupra infracțiunilor de corupție, economico-financiare, conexe și asupra unor categorii largi de funcții publice.

Organizația a declarat că o modificare atât de mare a competențelor ar trebui precedată de o analiză ex-post clară. „Ce nu a funcționat în actuala delimitare PA–CNA, câte dosare au fost blocate, unde au apărut conflicte de competență, care au fost cauzele întârzierilor și ce soluție punctuală este necesară. În lipsa acestor date, Parlamentul riscă să voteze o schimbare structurală bazată pe afirmații generale despre eficiență, nu pe o evaluare obiectivă a impactului”, a adăugat organizația.

Centrul a mai spus că, în contextul în care „Procuratura Anticorupție este verificată prin vetting, CNA nu”, este contradictoriu ca competențele primei să fie reduse, iar competențe sporite să fie transferate către CNA, instituție care nu a trecut prin acest exercițiu.

În același timp, organizația a declarat că „CNA are garanții de independență mai slabe decât procuratura”. „Conducerea CNA este numită printr-un proces politic, iar instituția are o relație directă cu Parlamentul”, a adăugat Centrul de Resurse Juridice.

În același timp, potrivit Centrului, proiectul elimină restricția actuală privind posibilitatea reînnoirii mandatului directorului CNA. „Într-un model în care directorul este numit de Parlament, această modificare poate crește dependența conducerii CNA de majoritatea politică. Riscul este cu atât mai mare cu cât aceeași lege extinde semnificativ competențele CNA”, a precizat organizația.

NM by mihaelaconovali25

În continuare, Centrul a prezentat exemple de funcții care ar urma să iasă din competența Procuraturii Anticorupție și să intre în sfera de competență a CNA. Printre acestea se numără: directorii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică; membrii comisiilor de evaluare externă; guvernatorul, viceguvernatorii și membrii Consiliului de supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei; membrii Curții de Conturi; membrii Comisiei Electorale Centrale; președintele Consiliului Concurenței; secretarii Parlamentului; personalul Aparatului Președintelui Republicii Moldova; președintele și vicepreședintele Autorității Naționale de Integritate; directorul Serviciului de Protecție și Pază de Stat; ambasadorii; directorul Serviciului Fiscal de Stat; directorul Serviciului Vamal; directorul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor; directorul Agenției Servicii Publice; șeful Inspectoratului General al Poliției; șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră; șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență; șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale; primarii municipiilor Chișinău, Bălți, Cahul, Comrat și Bender.

Potrivit organizației, „proiectul de lege nu trebuie votat în lectura a doua în forma actuală”.

„Reforma anticorupție nu poate fi construită prin diminuarea competențelor unei procuraturi specializate aflate în proces de verificare externă și prin extinderea simultană a atribuțiilor unei instituții cu garanții mai slabe de independență și cu o conducere mai expusă influenței politice. (…) Votarea proiectului în lectura a doua trebuie amânată până la prezentarea unei analize ex-post complete, bazate pe date, consultări reale și o evaluare comparativă a soluțiilor posibile”, a declarat Centrul de Resurse Juridice, menționând că și-a expediat poziția Parlamentului Republicii Moldova.

Menționăm că proiectul se regăsește pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 11 iunie.

***

Amintim că proiectul a fost votat în prima lectură la 21 mai 2026 de 57 de deputați.

Potrivit reprezentanților Parlamentului, inițiativa legislativă, elaborată de Ministerul Justiției, prevede delimitarea mai clară a competențelor instituțiilor responsabile de investigarea infracțiunilor economice și de corupție. Astfel, CNA va investiga exclusiv cazurile grave de fraudă bancară și va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă. În același timp, Procuratura Anticorupție va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt, ce implică demnitari de rang înalt, inclusiv președintele țării, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, Avocatul Poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: