VIDEO Paris: Peste 100 000 de persoane, inclusiv politicieni, au mărșăluit împotriva antisemitismului

Peste 100 000 de persoane, inclusiv politicieni de rang înalt, au mărșăluit, pe 12 noiembrie, la Paris împotriva antisemitismului. Evenimentul a avut loc pe fondul unei creșteri dramatice a incidentelor antievreiești în Franța și a unor dispute politice acerbe cu privire la oportunitatea și modul de participare, relatează The Guardian.

„Ordinea noastră de zi este … lupta împotriva antisemitismului, care este opusul valorilor Republicii”, a declarat Gérard Larcher, președintele Senatului francez și coorganizator al demonstrației în mare parte pașnice, la începutul acesteia.

Omologul său din Camera Deputaților și co-organizator al marșului, Yaël Braun-Pivet, a declarat, spre finalul acțiunii, în apropierea Grădinii Luxemburgului: „În Franța, suntem capabili să ne unim în jurul fundamentului nostru comun, a istoriei și a viitorului nostru”.

Premierul Élisabeth Borne, al cărei tată evreu a supraviețuit la Auschwitz, dar care s-a sinucis când ea avea 11 ani, a declarat în fruntea mulțimii că, în ceea ce privește antisemitismul, națiunea „nu trebuie să lase nimic să treacă”.

Peste 3 000 de polițiști au fost desfășurați de-a lungul traseului a ceea ce ministrul de Interne, Gérald Darmanin, a numit un „mare marș civic”, care, în cele din urmă, a fost marcat doar de mici încăierări, deoarece un grup evreiesc de stânga a încercat să-i împiedice pe liderii partidelor de extremă-dreapta să se alăture.

Tensiunile au crescut în Franța, unde se află cele mai mari comunități evreiești și musulmane din Europa, de la atacul din 7 octombrie al grupării teroriste palestiniene Hamas asupra Israelului și de la bombardarea ulterioară a Fâșiei Gaza de către armata israeliană.

Aproape 1 250 de acte antisemite au fost înregistrate de la începutul conflictului – de aproape trei ori mai multe decât în tot anul 2022 – iar peste 70 de manifestații împotriva antisemitismului au avut loc duminică în întreaga țară, inclusiv în orașe precum Strasbourg, Lyon și Marsilia.

Emmanuel Macron, președintele francez, nu a luat parte la marș, dar a declarat anterior că va fi acolo „în inima și în gândurile lui”, adăugând că nu poate exista „nicio toleranță pentru intolerabil” și că Franța trebuie să fie „unită în spatele valorilor sale, al universalismului său”.

Într-o scrisoare publicată în ziarul Le Parisien, Macron a condamnat „resurgența insuportabilă a antisemitismului dezlănțuit” din Franța. „O Franță în care cetățenii noștri evrei se tem nu este Franța”, a spus el.

Predecesorii lui Macron, François Hollande și Nicolas Sarkozy, și mai mulți foști prim-miniștri s-au alăturat marșului de la Paris, dar și mai multe personalități precum ex-fotbalistul Lilian Thuram și scriitorul de bestseller-uri Marc Levy.

Au participat, de asemenea, membrii familiilor unora dintre cei 40 de cetățeni francezi uciși în Hamas din 7 octombrie, precum și ale celor dispăruți sau ținuți ostatici.

Evenimentul a divizat clasa politică din Franța, iar participarea partidului de extremă dreapta Raliul Național (RN), al cărui sprijin recent pentru Israel a fost considerat pe scară largă drept o încercare oportunistă de a-și îngropa trecutul antisemit, a atras numeroase critici.

Liderul partidului, Marine Le Pen, a declarat că marșul ar trebui să marcheze și rezistența față de „fundamentalismul islamic”, unul dintre punctele cheie de discuție ale partidului său. Ea a descris obiecțiile ca fiind „chichițe politice mărunte” și a declarat că partidul se află „exact acolo unde ar trebui să fie”.

Dar purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Olivier Véran, a calificat prezența RN drept „indecentă”. Partidul de extremă-dreapta s-a numit inițial Frontul Național și a fost fondat de tatăl lui Le Pen, Jean-Marie Le Pen, un condamnat pentru implicarea în Holocaust.

Liderul Partidului Comunist, Fabien Roussel, a refuzat să mărșăluiască alături de parlamentarii partidului anti-imigranți, afirmând că acesta a fost fondat de persoane care au fost „condamnate în mod repetat pentru remarci antisemite” și care „au colaborat” cu Germania nazistă.

Parlamentarii socialiști și verzi, alături de sindicaliști și grupuri de tineri, au mărșăluit și ei, dar sub un banner separat, distanțându-se cât mai mult posibil de RN și de alți reprezentanți ai extremei drepte, inclusiv de polemistul anti-imigranți Éric Zemmour, care au fost înconjurați de gărzi de corp.

Deși unii deputați disidenți din partidul radical de stânga „Franța Neînduplecată” (LFI) au participat la un marș la Strasbourg, la care RN nu a fost invitat, acesta a boicotat marșul de la Paris după ce liderul său, Jean-Luc Mélenchon, l-a descris drept o adunare pentru „prietenii susținerii necondiționate a masacrului” palestinienilor din Gaza.

Manuel Bompard, unul dintre cei mai importanți deputați ai partidului „Franța Neînduplecată”, a declarat după marș că acesta a servit „doar pentru a spăla extrema dreaptă și pentru a dezlănțui discursul de ură împotriva musulmanilor”.

Borne, care a numit lupta împotriva antisemitismului o „bătălie vitală pentru coeziunea națională”, a criticat ceea ce a numit „postură politică” în jurul marșului de duminică. „Absența „Franței Neînduplecate” vorbește de la sine. În timp ce prezența Raliului Național nu prostește pe nimeni”, a declarat premierul.

Liderul grupului parlamentar al LFI, Mathilde Panot, și alți câțiva deputați ai partidului de extremă-stânga au participat sâmbătă la o manifestație la Paris, cerând o încetare imediată a focului și „oprirea masacrului din Gaza”.

Precizăm că atacul Hamas a ucis aproximativ 1 200 de persoane în Israel, în timp ce aproximativ 240 de persoane au fost luate ostatice, potrivit autorităților israeliene. Campania aeriană și terestră ulterioară a Israelului a provocat moartea a peste 11 000 de persoane din Gaza, potrivit Ministerului Sănătății condus de Hamas.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ssu.gov.ua

Investigație: doi moldoveni ar fi fost implicați în incendierea unor stații electrice din Ucraina. Sabotajul – pus la cale de Rusia

Doi cetățeni ai Republicii Moldova ar fi fost implicați într-un act de sabotaj asupra a două stații electrice din regiunea Odesa, Ucraina, incendiate în aprilie 2024. Potrivit unei investigații publicate de portalul ucrainean KibOrg, operațiunea ar fi fost coordonată de Vladimir Stoianov, originar din Republica Moldova, la indicația lui Grigore Caramalac, cunoscut în mediul interlop sub porecla „Bulgaru”. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că acțiunea ar fi fost organizată la comanda Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Incendiile au izbucnit în seara zilei de 13 aprilie 2024, la un interval de 55 de minute, la două stații electrice din orașul Bolgrad și satul Cubei, în sudul regiunii Odesa. Peste 14 000 de locuitori din opt localități au rămas fără energie electrică. Au fost afectate inclusiv obiective de apărare, spitale și sisteme de alimentare cu apă, căldură și gaze.

Potrivit anchetei, cu o zi înainte de incendii, doi bărbați au fost surprinși în apropierea stației electrice din Bolgrad. Aceștia au ajuns cu un automobil Ford gri, înmatriculat în Lituania, și aveau asupra lor o șurubelniță electrică și mai multe canistre cu benzină. După ce au inspectat teritoriul, au revenit în noaptea următoare și ar fi incendiat transformatorul. Ulterior, au procedat la fel și la stația electrică din satul Cubei.

Unul dintre presupuşii executanți, Oleg B., în vârstă de 38 de ani, cetățean al Republicii Moldova, a fost reținut de SBU pe 16 aprilie 2024. Acesta locuia în Ucraina de aproximativ 20 de ani și avea permis de ședere permanentă. Potrivit anchetatorilor, bărbatul urma să primească 2 000 de dolari pentru participarea la actul de sabotaj. Pe 18 aprilie, acesta a fost plasat în arest preventiv.

Cel de-al doilea presupus participant, Vladimir Stoianov, a reușit să ajungă în Republica Moldova. Potrivit investigației KibOrg, acesta ar fi fost cel care l-a recrutat pe Oleg B. și ar fi participat personal la incendierea ambelor stații electrice.

Stoianov are 54 de ani și deține cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse. Publicația identificat mai multe episoade din trecutul său care indică probleme cu legea în Ucraina, Republica Moldova și Rusia. În iunie 2024, acesta a fost pus sub acuzare în lipsă pentru organizarea actului de sabotaj. Deși instanțele din Odesa au autorizat în repetate rânduri reținerea sa, măsurile nu au fost puse în aplicare. Locul în care se află în prezent este necunoscut.

Investigația arată că, în spatele operațiunii, s-ar afla Grigore Caramalac, un personaj controversat din Republica Moldova, stabilit în Rusia, unde ocupă funcția de vicepreședinte al Federației Ruse de Lupte. Acesta mai conduce fondul IFAVIS și este consilier al senatorului rus din regiunea Kursk, Alexandr Brîksin.

În Republica Moldova, Caramalac este cunoscut sub porecla „Bulgaru” și este prezentat în presă drept un interlop de rang înalt. În anii ’90, acesta a condus o grupare acuzată de banditism, șantaj, deposedarea ilegală de bunuri și tentativă de omor. Potrivit anchetei, gruparea a obținut prin violență fizică și psihologică bani, automobile și bunuri imobiliare în valoare totală de aproximativ 983 000 de lei.

În 1998, Karamalak a fost arestat în Republica Moldova, însă a fost eliberat câteva luni mai târziu, din motive de sănătate. La scurt timp, a plecat ilegal în Ucraina, iar ulterior s-a stabilit în Rusia. În 2006 a obținut statutul de refugiat, iar în 2008 a primit cetățenia rusă. În 2016, procurorii moldoveni au reluat urmărirea penală împotriva sa în mai multe dosare și l-au dat din nou în urmărire internațională.

Potrivit investigației, Caramalac a fost implicat și în activități desfășurate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Acesta a organizat competiții sportive în Melitopol și Ialta și a vizitat Luganskul ocupat. În 2023, a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru implicarea în organizarea unor evenimente patriotice și sportive în teritoriile ocupate din estul Ucrainei.

SBU susține că Caramalac ar fi fost cel care a primit indicațiile de la FSB și a implicat în operațiune persoane din mediul infracțional din Găgăuzia.

KibOrg precizează că a încercat să ia legătura cu Vladimir Stoianov și Grigori Karamalak, însă nu a primit niciun răspuns până la publicarea investigației. Nici Oleg B. nu a putut fi contactat de jurnaliști. Avocata acestuia a refuzat să comenteze poziția clientului său față de acuzații, menționând că aceasta va fi prezentată în instanță.

Oleg B. se află în arest preventiv de peste doi ani și jumătate, iar dosarul său este examinat din octombrie 2024 de Judecătoria raionului Primorski din Odesa. Acesta respinge acuzațiile și susține că nu a comis nicio faptă ilegală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: