VIDEO Paris: Peste 100 000 de persoane, inclusiv politicieni, au mărșăluit împotriva antisemitismului

Peste 100 000 de persoane, inclusiv politicieni de rang înalt, au mărșăluit, pe 12 noiembrie, la Paris împotriva antisemitismului. Evenimentul a avut loc pe fondul unei creșteri dramatice a incidentelor antievreiești în Franța și a unor dispute politice acerbe cu privire la oportunitatea și modul de participare, relatează The Guardian.

Ordinea noastră de zi este … lupta împotriva antisemitismului, care este opusul valorilor Republicii”, a declarat Gérard Larcher, președintele Senatului francez și coorganizator al demonstrației în mare parte pașnice, la începutul acesteia.

Omologul său din Camera Deputaților și co-organizator al marșului, Yaël Braun-Pivet, a declarat, spre finalul acțiunii, în apropierea Grădinii Luxemburgului: „În Franța, suntem capabili să ne unim în jurul fundamentului nostru comun, a istoriei și a viitorului nostru”.

Premierul Élisabeth Borne, al cărei tată evreu a supraviețuit la Auschwitz, dar care s-a sinucis când ea avea 11 ani, a declarat în fruntea mulțimii că, în ceea ce privește antisemitismul, națiunea „nu trebuie să lase nimic să treacă”.

Peste 3 000 de polițiști au fost desfășurați de-a lungul traseului a ceea ce ministrul de Interne, Gérald Darmanin, a numit un „mare marș civic”, care, în cele din urmă, a fost marcat doar de mici încăierări, deoarece un grup evreiesc de stânga a încercat să-i împiedice pe liderii partidelor de extremă-dreapta să se alăture.

Tensiunile au crescut în Franța, unde se află cele mai mari comunități evreiești și musulmane din Europa, de la atacul din 7 octombrie al grupării teroriste palestiniene Hamas asupra Israelului și de la bombardarea ulterioară a Fâșiei Gaza de către armata israeliană.

Aproape 1 250 de acte antisemite au fost înregistrate de la începutul conflictului – de aproape trei ori mai multe decât în tot anul 2022 – iar peste 70 de manifestații împotriva antisemitismului au avut loc duminică în întreaga țară, inclusiv în orașe precum Strasbourg, Lyon și Marsilia.

Emmanuel Macron, președintele francez, nu a luat parte la marș, dar a declarat anterior că va fi acolo „în inima și în gândurile lui”, adăugând că nu poate exista „nicio toleranță pentru intolerabil” și că Franța trebuie să fie „unită în spatele valorilor sale, al universalismului său”.

Într-o scrisoare publicată în ziarul Le Parisien, Macron a condamnat „resurgența insuportabilă a antisemitismului dezlănțuit” din Franța. „O Franță în care cetățenii noștri evrei se tem nu este Franța”, a spus el.

Predecesorii lui Macron, François Hollande și Nicolas Sarkozy, și mai mulți foști prim-miniștri s-au alăturat marșului de la Paris, dar și mai multe personalități precum ex-fotbalistul Lilian Thuram și scriitorul de bestseller-uri Marc Levy.

Au participat, de asemenea, membrii familiilor unora dintre cei 40 de cetățeni francezi uciși în Hamas din 7 octombrie, precum și ale celor dispăruți sau ținuți ostatici.

Evenimentul a divizat clasa politică din Franța, iar participarea partidului de extremă dreapta Raliul Național (RN), al cărui sprijin recent pentru Israel a fost considerat pe scară largă drept o încercare oportunistă de a-și îngropa trecutul antisemit, a atras numeroase critici.

Liderul partidului, Marine Le Pen, a declarat că marșul ar trebui să marcheze și rezistența față de „fundamentalismul islamic”, unul dintre punctele cheie de discuție ale partidului său. Ea a descris obiecțiile ca fiind „chichițe politice mărunte” și a declarat că partidul se află „exact acolo unde ar trebui să fie”.

Dar purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Olivier Véran, a calificat prezența RN drept „indecentă”. Partidul de extremă-dreapta s-a numit inițial Frontul Național și a fost fondat de tatăl lui Le Pen, Jean-Marie Le Pen, un condamnat pentru implicarea în Holocaust.

Liderul Partidului Comunist, Fabien Roussel, a refuzat să mărșăluiască alături de parlamentarii partidului anti-imigranți, afirmând că acesta a fost fondat de persoane care au fost „condamnate în mod repetat pentru remarci antisemite” și care „au colaborat” cu Germania nazistă.

Parlamentarii socialiști și verzi, alături de sindicaliști și grupuri de tineri, au mărșăluit și ei, dar sub un banner separat, distanțându-se cât mai mult posibil de RN și de alți reprezentanți ai extremei drepte, inclusiv de polemistul anti-imigranți Éric Zemmour, care au fost înconjurați de gărzi de corp.

Deși unii deputați disidenți din partidul radical de stânga „Franța Neînduplecată” (LFI) au participat la un marș la Strasbourg, la care RN nu a fost invitat, acesta a boicotat marșul de la Paris după ce liderul său, Jean-Luc Mélenchon, l-a descris drept o adunare pentru „prietenii susținerii necondiționate a masacrului” palestinienilor din Gaza.

Manuel Bompard, unul dintre cei mai importanți deputați ai partidului „Franța Neînduplecată”, a declarat după marș că acesta a servit „doar pentru a spăla extrema dreaptă și pentru a dezlănțui discursul de ură împotriva musulmanilor”.

Borne, care a numit lupta împotriva antisemitismului o „bătălie vitală pentru coeziunea națională”, a criticat ceea ce a numit „postură politică” în jurul marșului de duminică. „Absența „Franței Neînduplecate” vorbește de la sine. În timp ce prezența Raliului Național nu prostește pe nimeni”, a declarat premierul.

Liderul grupului parlamentar al LFI, Mathilde Panot, și alți câțiva deputați ai partidului de extremă-stânga au participat sâmbătă la o manifestație la Paris, cerând o încetare imediată a focului și „oprirea masacrului din Gaza”.

Precizăm că atacul Hamas a ucis aproximativ 1 200 de persoane în Israel, în timp ce aproximativ 240 de persoane au fost luate ostatice, potrivit autorităților israeliene. Campania aeriană și terestră ulterioară a Israelului a provocat moartea a peste 11 000 de persoane din Gaza, potrivit Ministerului Sănătății condus de Hamas.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

În școlile și grădinițele din Republica Moldova sunt disponibile 1 586 de posturi didactice vacante. Cele mai multe locuri sunt pentru educatori – 291 de posturi și profesori de matematică – 224 de posturi. În acest context, pe 6 iunie, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat Concursul național de repartizare a absolvenților pe funcțiile didactice vacante. Potrivit Ministerului, în anul de studii precedent, 407 tineri au fost angajați în sistemul educațional prin acest concurs.

„Ne dorim să avem cât mai mulți tineri care acceptă provocarea de a deveni cadre didactice, tineri cu vocație, tineri care tind să pună umărul la educarea viitoarelor generații. Ministerul Educației este alături de tinerii absolvenți, vrem să vă vedem în școlile noastre și suntem gata să vă oferim tot suportul necesar. Încercați, aveți încredere și realizați-vă visurile”, a declarat ministrul Dan Perciun. 

Locurile vacante

Pentru anul de studii 2025–2026, în școlile și grădinițele din țară sunt disponibile 1586 de posturi didactice vacante.

Potrivit Ministerului Educației, cele mai multe locuri vacante sunt oferite pentru: educatori – 291 de posturi; profesori de matematică – 224 de posturi; profesori de limba și literatura română – 115 de posturi; profesori de fizică – 107 posturi; învățători – 102 posturi. Lista completă, care include și distribuirea posturilor pe instituții și discipline, este disponibilă aici.

Cum și cine se poate înscrie la concurs

Înscrierea se face prin completarea unui formular online disponibil pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării. Termenul-limită pentru înscriere la concurs este 22 iunie 2025. Rezultatele vor fi anunțate pe data de 1 iulie 2025. Potrivit secretarului general al Ministerului Educației Galina Rusu, fiecare candidat poate selecta mai multe posturi pentru care dorește să concureze, dar va fi repartizat pe o singură funcție didactică vacantă, în funcție de opțiuni, profilul profesional și necesitățile instituțiilor.

Concursul se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani, aflați la început de carieră în domeniul educațional. Pot depune dosarele de participare: absolvenții colegiilor pedagogice care au obținut diplome de studii profesionale în formarea educatorilor sau a învățătorilor; absolvenții programelor de licență sau master din domeniul Științe ale Educației; persoanele care au finalizat studii în domenii conexe disciplinelor școlare (ex: fizică, limbi străine, istorie etc.), cu condiția să fi urmat un modul psihopedagogic de minimum 60 de credite; absolvenții instituțiilor de învățământ din străinătate, cu diplome recunoscute conform legislației naționale.

Ce oferă statul

Ministrul Dan Perciun a declarat că statul oferă „sprijin financiar consistent și pe termen lung pentru tinerii care aleg să devină profesori”. Printre facilitățile oferite se numără: indemnizație unică de angajare în valoare de 200.000 de lei pentru absolvenții de licență sau master în domeniul Educației sau în domenii conexe cu module pedagogice; 160.000 de lei pentru absolvenții colegiilor pedagogice și ai instituțiilor recunoscute din străinătate. Plata se face în două tranșe: 50% după 6 luni de activitate efectivă și restul după 18 luni.

Totodată, tinerii specialiști beneficiază de o normă didactică redusă cu 25% în primii 5 ani de activitate, dar și de o compensație anuală de 4000 de lei pentru achiziționarea de materiale și echipamente didactice. Persoanelor care se angajează în mediul rural sau în centre raionale, li se oferă: 1000 de lei lunar pentru chirie; 3000 de lei anual pentru cheltuieli pentru energia electrică și termică.

Potrivit Ministerului, un alt avantaj al activității în școli și grădinițe este concediul anual de până la 62 de zile calendaristice, mai mare decât media altor domenii.

Ministerul Educației a raportat că, în anul de studii precedent, 407 tineri au fost angajați în sistemul educațional prin acest concurs, în creștere cu 10% față de anul 2023–2024 și cu 30% față de media ultimilor 5 ani. Totodată a menționat că, în anul curent, 493 de elevi vor absolvi colegiile pedagogice, iar 881 de studenți vor finaliza studii universitare în domeniul Științelor educației. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: