VIDEO Proteste în cel puțin 30 de orașe din SUA în legătură cu decesul lui George Floyd

Cel puțin în 30 de orașe din SUA au loc manifestări în legătură cu decesul lui George Floyd, un bărbat de culoare care a decedat în timp ce era imobilizat de un polițist, informează BBC.

Sursa citată notează că unul dintre cele mai afectate orașe este Los Angeles. Guvernatorul statului California a declarat stare de urgență în oraș și a activat Garda Națională. Numeroase magazine au fost jefuite. Poliția a tras gloanțe de cauciuc, iar sute de protestatarii au fost arestați. De asemenea, proteste au loc și în New York.

Primarul orașului Chicago a impus restricții de ieșire din casă între orele 21:00 și 06:00. „Am văzut protestatari care au aruncat proiectile în departamentul nostru de poliție, sticle cu apă și urină” a spus primarul.

În Atlanta, protestatarii au deteriorat vehicule și diferite clădiri. Zeci de protestatari au fost arestați.

În Washington, pentru a două zi consecutiv, mai mulți manifestanți s-au adunat în fața Casei Albe. În Indianapolis, o persoană a decedat. Poliția susține că oamenii legii nu au aplicat arma din dotare.

În Philadelphia, 13 ofițeri de poliție au fost răniți, iar cel puțin 35 de persoane au fost arestate.

Menționăm că mai multe proteste violente au izbucnit în Statele Unite, după moartea lui George Floyd, un bărbat de culoare. Floyd a murit luni, după ce un ofițer de poliție din Minneapolis l-a imobilizat apăsând puternic cu genunchiul pe gâtul lui Floyd, în timp ce acesta se afla la pământ.

Un videoclip care surprinde incidentul îl arată pe Floyd spunându-le ofițerilor că nu poate respira în timp ce era imobilizat. Cei patru ofițeri implicați în această tragedie au fost concediați, dar familia lui Floyd solicită ca aceștia să fie arestați.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Moldova a transmis un mesaj public de susținere față de marșul Pride. Este primul partid din Moldova care declară deschis sprijin pentru comunitatea LGBT.

„Nu pentru ideologii, ci pentru demnitate, libertate și respect”, au declarat reprezentanții formațiunii, precizând că această susținere se întemeiază pe respectarea Constituției, a moralei publice și a valorilor creștine.

„Constituția ne obligă. Morala ne inspiră. Credința ne învață să iubim, nu să judecăm. Creștinismul nu înseamnă ură. Conservatorismul nu înseamnă excludere”, se arată în comunicatul partidului.

Partidul ALDE Moldova, a explicat că deși, „promovează valorile tradiționale, crede că acestea nu sunt în opoziție cu respectul pentru drepturile fiecărui cetățean al Republicii Moldova”.

Partidul a prezentat patru argumente pentru poziția sa:

1. Argument constituțional și juridic
„Constituția garantează egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice”. ALDE consideră că Festivalul Moldova Pride este „o manifestare legală și pașnică“.

2. Argument moral
„Moralitatea publică nu se bazează pe excludere, ci pe compasiune, respect și conviețuire pașnică”. Potrivit formațiunii, „un stat și o societate morală este una care are curajul să protejeze minoritățile”.

3. Argument creștin
ALDE reamintește că valorile creștine „înseamnă iubire și milă, nu judecată”. „Nu susținem nici ideologia, nici propaganda, dar susținem omul – fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu.”

4. Argument politic și liberal
„Liberalismul autentic înseamnă respectul față de libertățile fundamentale. Nu este nimic contradictoriu în a susține o manifestare pașnică și legală a unei minorități, în timp ce păstrăm valorile culturale și religioase proprii”, susține ALDE Moldova.

„ALDE Moldova respinge extremismele, ura și populismul. Ne dorim o Moldovă inclusivă, demnă, europeană, în care fiecare cetățean să aibă șansa de a trăi în pace”, a precizat formațiunea.

***

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: