РИА Новости

VIDEO Putin: Aderarea la NATO a Finlandei și Suediei nu reprezintă o amenințare directă pentru Rusia

În pofida speculațiilor din presa italiană, care a scris, citând surse anonime, că Vladimir Putin a fost spitalizat și operat de cancer, liderul de la Kremlin a apărut luni la o reuniune cu liderii celorlalte țări din alianța militară CSTO, care are loc la Moscova. În cadrul unei conferințe de presă, el a declarat că extinderea NATO în Finlanda și Suedia nu reprezintă o amenințare directă pentru Federația Rusă, deoarece Moscova nu are probleme cu aceste țări. 

„În ceea ce privește extinderea [NATO], inclusiv prin noi membri ai alianței – Finlanda, Suedia, Rusia nu are probleme cu aceste state. Prin urmare, în acest sens, extinderea în detrimentul acestor țări nu reprezintă o amenințare directă pentru Rusia”, a spus șeful statului rus, citat de Tass.

În același timp, președintele Federației Ruse a avertizat cu privire la răspunsul Moscovei la extinderea infrastructurii militare a NATO în Finlanda și Suedia. „Extinderea infrastructurii militare pe acest teritoriu (Finlanda și Suedia – n.r) va provoca cu siguranță răspunsul nostru”, a spus Putin.

De fapt, problema este creată de la zero”, crede președintele rus. Vom reacționa în consecință la acest lucru”, a asigurat el.

Pe lângă această politică expansionistă nesfârșită, Alianța Nord-Atlantică depășește și destinația sa geografică, dincolo de euro-atlantică, încercând să se implice din ce în ce mai activ în problemele internaționale și să controleze situația internațională din punct de vedere al securității, să influențeze ei, și nu în cel mai bun mod, în alte regiuni ale lumii. Acest lucru necesită cu siguranță o atenție suplimentară din partea noastră”, a declarat liderul rus.

La rândul său, președintele belarus Alexander Lukașenko i-a îndemnat luni pe ceilalți membri ai alianței militare să rămână uniți și a acuzat Occidentul că vrea să prelungească conflictul din Ucraina pentru a încerca să slăbească Rusia cât mai mult posibil.

Lukașenko a declarat că „sancțiunile infernale” împotriva țării sale și a Rusiei ar fi putut fi evitate dacă CSTO ar fi vorbit pe o singură voce.

Potrivit Tass, la summit participă liderii celor șase state membre: președintele rus Vladimir Putin, premierul armean Nikol Pashinyan, președintele belarus Alexander Lukașenko, liderul kazah Kassym-Jomart Tokayev, președintele kârgâzz Sadyr Japarov și liderul tadjik Emomali Rahmon.

CSTO este o organizație de securitate post-sovietică, care reunește în prezent șase țări: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: