VIDEO „Și eu voi merge la vot”. Maia Sandu, apel către moldovenii cu cetățenie română

Președinta Maia Sandu a declarat, pe 29 noiembrie, că „soarta Republicii Moldova este strâns legată de soarta României”, adăugând că „cei care cred că România ar fi mai puternică și mai prosperă fără Uniunea Europeană” trebuie să privească spre Republica Moldova și să vadă „cât de mult a avansat România în ultimele două decenii și cu cât greu s-a descurcat Republica Moldova”. Precizările au fost făcute în contextul alegerilor parlamentare și prezidențiale din țara vecină. Astfel, Maia Sandu a îndemnat moldovenii cu cetățenie română să meargă la vot. „Să votăm pentru o Românie puternică, europeană, pentru o țară liberă”, a comunicat șefa statului. 

Dragi români, soarta Republicii Moldova este strâns legată de soarta României. Orice biruință a României e și biruința noastră. Orice greutate o trăim împreună. O Românie puternică este un motiv de mândrie și pentru noi, și o garanție că vom reuși alături de voi. Cei care cred că România ar fi mai puternică și mai prosperă fără Uniunea Europeană priviți spre Republica Moldova, vedeți cât de mult a avansat România în ultimele două decenii și cu cât greu s-a descurcat Republica Moldova. Acum 18 ani noi nu am avut șansa să aderăm la Uniunea Europeană împreună cu România dar nu ne-am pierdut speranța și muncim din greu ca să ajungem parte a acestei familii mari europene cât de curând posibil”, a declarat Maia Sandu.

Ea a adăugat că „acum Kremlinul ne vrea din nou în umbra sa”.

Nu dați crezare celor care vă spun că apropierea de Kremlin aduce pace și bunăstare. Vedeți ce face Kremlinul cu vecinii săi. Îi șantajează, îi bombardează, îi ucide. Vedeți ce face cu propriii cetățeni – îi pune la închisoare doar pentru că sunt împotriva războiului sau pentru că critică autoritățile. Da, democrațiile noastre nu sunt perfecte dar revenirea la un regim care este de partea agresorului este un pas înapoi către izolare, sărăcie, dictatură. Nu vrem să fim din nou separați. Nu vrem ca Kremlinul să dicteze relațiile Bucureștiului cu Chișinăul, dimpotrivă avem șansa să ne regăsim în marea familie europeană”, a menționat Sandu.

Într-un final, șefa statului a venit cu un apel către românii din Republica Moldova.

Pe 1 și 8 decembrie mergem din nou la vot. Alegem parlamentul României și președintele României. Și eu voi merge la vot, pentru că vreau o Românie care să trăiască în pace, cu o voce puternică în lume și cu un nivel de trai înalt pentru toți cetățenii săi. Bunicii mei, care s-au născut în România, sigur ar fi mers la vot. Poporul român are puterea și înțelepciunea de a-și apăra locul în lume iar soarta și această putere stau doar în vot. Poporul român este liber. Vă îndemn să votăm pentru o Românie puternică, europeană, pentru o țară liberă”, a conchis Maia Sandu.

Amintim că Partidul de guvernare din Republica Moldova Acțiune și Solidaritate (PAS) și-a anunțat susținerea, în turul II al alegerilor prezidențiale din România, pentru Elena Lasconi – candidata Uniunii Salvați România. Precizăm că, în turul I de scrutin prezidențial, PAS l-a susținut pe Nicolae Ciucă, care s-a clasat pe locul 5 în cursa pentru ocuparea fotoliului de la Palatul Cotroceni. Detalii AICI.

***

Pe 24 noiembrie, în România, a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale. Candidatul independent Călin Georgescu s-a clasat pe prima poziție, obținând 22,94% din voturi. Pe locul II s-a clasat Elena Lasconi, candidata Uniunii Salvați România. Ea a obținut 19,18 din voturi. Candidatul PSD, Marcel Ciolacu, s-a clasat pe locul III în primul tur al alegerilor prezidențiale, acumulând 19,14% din sufragii. Diferența dintre Elena Lasconi și Marcel Ciolacu este de 2 740 de voturi.

Găsiți AICI cine este Călin Georgescu și Elena Lasconi.

Pe 28 noiembrie, Curtea Constituțională a României a solicitat Biroului Electoral Central renumărarea celor peste 9,4 milioane de voturi de la primul tur. Decizia a fost luată după ce Curtea s-a întrunit pentru a dezbate subiectul validării alegerilor prezidențiale și a examinat două cereri privind anularea rezultatelor primului tur de scrutin. Cererile au fost depuse de Cristian Terheș și Sebastian Constantin Popescu, candidați la funcția de președinte al României, care s-au clasat pe locul 9 și, respectiv, 12 în turul I al alegerilor. Contestația depusă de Sebastian Constantin Popescu a fost respinsă, cu unanimitate, pe motive de tardivitate. Cererea lui Sebastian Constantin Popescu viza fraudarea legii electorale de către Călin Georgescu.

De cealaltă parte, contestația lui Cristian Terheș o viza pe Elena Lasconi. Potrivit surselor Hotnews.ro, Terheș a cerut anularea primului tur de scrutin după ce ar fi identificat nereguli în privința voturilor lui Ludovic Orban, care s-a retras din cursa electorală în favoarea Elenei Lasconi, ceea ce ar fi influențat ordinea candidaților clasați pe locui doi și trei. El susține că a identificat mai multe cazuri în care în procesele verbale voturi valabil exprimate pentru Ludovic Orban au fost puse „din pix” candidatului Elena Lasconi. Autoritatea electorală a primit la dispoziție o zi pentru renumărarea voturilor. Detalii AICI.

Turul II de scurtin prezidențial este programat pentru data de 8 decembrie. Cetățenii români din Republica Moldova vor putea vota la cele 59 de secții de votare în perioada 6-8 decembrie.

La alegerile parlamentare din România, cetățenii români din Republica Moldova pot vota în următorul program: – sâmbătă, 30 noiembrie, între orele locale 7:00 și 21:00; duminică, 1 decembrie, între orele locale 7:00 și 21:00.

Cei mai mulți candidați pentru Senat și Camera Deputaților – 639 – vin de la Partidul Social Democrat. 636 de persoane candidează din partea partidului SOS România, 630 din partea Partidului Național Liberal. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are 621 de candidați, Forța Dreptei – 619, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România – 596. Alți 589 de candidați vin din partea Uniunii Salvați România. În total, au depus candidaturi 31 de formaţiuni politice, la Senat și 50 la Camera Deputaților. În Camera Deputaților vor fi 329 de aleși. În Senat – 136.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: