VIDEO „Și eu voi merge la vot”. Maia Sandu, apel către moldovenii cu cetățenie română

Președinta Maia Sandu a declarat, pe 29 noiembrie, că „soarta Republicii Moldova este strâns legată de soarta României”, adăugând că „cei care cred că România ar fi mai puternică și mai prosperă fără Uniunea Europeană” trebuie să privească spre Republica Moldova și să vadă „cât de mult a avansat România în ultimele două decenii și cu cât greu s-a descurcat Republica Moldova”. Precizările au fost făcute în contextul alegerilor parlamentare și prezidențiale din țara vecină. Astfel, Maia Sandu a îndemnat moldovenii cu cetățenie română să meargă la vot. „Să votăm pentru o Românie puternică, europeană, pentru o țară liberă”, a comunicat șefa statului. 

Dragi români, soarta Republicii Moldova este strâns legată de soarta României. Orice biruință a României e și biruința noastră. Orice greutate o trăim împreună. O Românie puternică este un motiv de mândrie și pentru noi, și o garanție că vom reuși alături de voi. Cei care cred că România ar fi mai puternică și mai prosperă fără Uniunea Europeană priviți spre Republica Moldova, vedeți cât de mult a avansat România în ultimele două decenii și cu cât greu s-a descurcat Republica Moldova. Acum 18 ani noi nu am avut șansa să aderăm la Uniunea Europeană împreună cu România dar nu ne-am pierdut speranța și muncim din greu ca să ajungem parte a acestei familii mari europene cât de curând posibil”, a declarat Maia Sandu.

Ea a adăugat că „acum Kremlinul ne vrea din nou în umbra sa”.

Nu dați crezare celor care vă spun că apropierea de Kremlin aduce pace și bunăstare. Vedeți ce face Kremlinul cu vecinii săi. Îi șantajează, îi bombardează, îi ucide. Vedeți ce face cu propriii cetățeni – îi pune la închisoare doar pentru că sunt împotriva războiului sau pentru că critică autoritățile. Da, democrațiile noastre nu sunt perfecte dar revenirea la un regim care este de partea agresorului este un pas înapoi către izolare, sărăcie, dictatură. Nu vrem să fim din nou separați. Nu vrem ca Kremlinul să dicteze relațiile Bucureștiului cu Chișinăul, dimpotrivă avem șansa să ne regăsim în marea familie europeană”, a menționat Sandu.

Într-un final, șefa statului a venit cu un apel către românii din Republica Moldova.

Pe 1 și 8 decembrie mergem din nou la vot. Alegem parlamentul României și președintele României. Și eu voi merge la vot, pentru că vreau o Românie care să trăiască în pace, cu o voce puternică în lume și cu un nivel de trai înalt pentru toți cetățenii săi. Bunicii mei, care s-au născut în România, sigur ar fi mers la vot. Poporul român are puterea și înțelepciunea de a-și apăra locul în lume iar soarta și această putere stau doar în vot. Poporul român este liber. Vă îndemn să votăm pentru o Românie puternică, europeană, pentru o țară liberă”, a conchis Maia Sandu.

Amintim că Partidul de guvernare din Republica Moldova Acțiune și Solidaritate (PAS) și-a anunțat susținerea, în turul II al alegerilor prezidențiale din România, pentru Elena Lasconi – candidata Uniunii Salvați România. Precizăm că, în turul I de scrutin prezidențial, PAS l-a susținut pe Nicolae Ciucă, care s-a clasat pe locul 5 în cursa pentru ocuparea fotoliului de la Palatul Cotroceni. Detalii AICI.

***

Pe 24 noiembrie, în România, a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale. Candidatul independent Călin Georgescu s-a clasat pe prima poziție, obținând 22,94% din voturi. Pe locul II s-a clasat Elena Lasconi, candidata Uniunii Salvați România. Ea a obținut 19,18 din voturi. Candidatul PSD, Marcel Ciolacu, s-a clasat pe locul III în primul tur al alegerilor prezidențiale, acumulând 19,14% din sufragii. Diferența dintre Elena Lasconi și Marcel Ciolacu este de 2 740 de voturi.

Găsiți AICI cine este Călin Georgescu și Elena Lasconi.

Pe 28 noiembrie, Curtea Constituțională a României a solicitat Biroului Electoral Central renumărarea celor peste 9,4 milioane de voturi de la primul tur. Decizia a fost luată după ce Curtea s-a întrunit pentru a dezbate subiectul validării alegerilor prezidențiale și a examinat două cereri privind anularea rezultatelor primului tur de scrutin. Cererile au fost depuse de Cristian Terheș și Sebastian Constantin Popescu, candidați la funcția de președinte al României, care s-au clasat pe locul 9 și, respectiv, 12 în turul I al alegerilor. Contestația depusă de Sebastian Constantin Popescu a fost respinsă, cu unanimitate, pe motive de tardivitate. Cererea lui Sebastian Constantin Popescu viza fraudarea legii electorale de către Călin Georgescu.

De cealaltă parte, contestația lui Cristian Terheș o viza pe Elena Lasconi. Potrivit surselor Hotnews.ro, Terheș a cerut anularea primului tur de scrutin după ce ar fi identificat nereguli în privința voturilor lui Ludovic Orban, care s-a retras din cursa electorală în favoarea Elenei Lasconi, ceea ce ar fi influențat ordinea candidaților clasați pe locui doi și trei. El susține că a identificat mai multe cazuri în care în procesele verbale voturi valabil exprimate pentru Ludovic Orban au fost puse „din pix” candidatului Elena Lasconi. Autoritatea electorală a primit la dispoziție o zi pentru renumărarea voturilor. Detalii AICI.

Turul II de scurtin prezidențial este programat pentru data de 8 decembrie. Cetățenii români din Republica Moldova vor putea vota la cele 59 de secții de votare în perioada 6-8 decembrie.

La alegerile parlamentare din România, cetățenii români din Republica Moldova pot vota în următorul program: – sâmbătă, 30 noiembrie, între orele locale 7:00 și 21:00; duminică, 1 decembrie, între orele locale 7:00 și 21:00.

Cei mai mulți candidați pentru Senat și Camera Deputaților – 639 – vin de la Partidul Social Democrat. 636 de persoane candidează din partea partidului SOS România, 630 din partea Partidului Național Liberal. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are 621 de candidați, Forța Dreptei – 619, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România – 596. Alți 589 de candidați vin din partea Uniunii Salvați România. În total, au depus candidaturi 31 de formaţiuni politice, la Senat și 50 la Camera Deputaților. În Camera Deputaților vor fi 329 de aleși. În Senat – 136.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: