Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate recunoaște că știa despre faptul că Guvernul nu a dat aviz pozitiv amendamentului care prevedea creșterea salariilor pentru judecătorii Curții Constituționale. În cadrul ediției din 21 decembrie a emisiunii „Puterea a patra” de la N4, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului a precizat că nu a fost încălcată legea și că, după votul din Parlament, urma să verifice dacă Executivul a comis o eroare.
„Eu am citit amendamentele. Da, eu știam că avizul e negativ. Amendamente au fost două din partea mea în tot setul, care a fost prezentat. Pe unul dintre amendamente a fost aviz pozitiv. Două, de fapt. Și pe ultimul a fost aviz negativ. Am vrut să abordăm subiectul acesta în plenul Parlamentului, cu deputații și, ulterior, să discutăm și cu Guvernul, dacă nu cumva a fost admisă o eroare. Și în cazul în care ar fi fost admisă o eroare, probabil, Guvernul putea să revizuiască avizul. Dacă nu l-a revizuit, înseamnă cu nu a fost admisă o eroare”, a relatat Olesea Stamate.
Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului susține că legea nu a fost încălcată.
„Eu am dat citire amendamentului. Care-i încălcarea legii? Unde scrie că nu poți da citire amendamentului? L-am propus votării. V-am explicat contextul. Unde-i încălcarea? Legea ar fi putut fi declarată neconstituțională. Dar nu este o încălcare să citești amendamentul”, a conchis Stamate.
Amintim că, în urma unui amendament la proiectul politicii bugetar-fiscale, semnat de deputații PAS, Olesea Stamate, Veronica Roșca și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fost aprobată o majorare semnificativă a salariilor judecătorilor Curții Constituționale, de la 44 de mii de lei la aproape 82 de mii. Totuși, amendamentul a fost votat fără a exista avizul Guvernului. Deputații socialiști au declarat ulterior că vor cere CC controlul constituționalității amendamentului, întrucât avizul Guvernului este obligatoriu pentru inițiativele care prevăd cheltuieli bugetare.
Pe 10 decembrie, președinta țării, Maia Sandu, a restituit Parlamentului, Legea cu privire la modificarea unor acte normative privind legislația bugetar-fiscală 2022, pe motiv că nu există avizul Guvernului la amendamentul cu privire la salarizarea angajaților Curții Constituționale.
De mai mulți ani, în Moldova, cu sprijinul UE, se modernizează infrastructura de transport. Drumurile rămân unul dintre factorii-cheie în dezvoltarea economiei și mobilității populației. Un pas important pe această cale este includerea țării în Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T). NM explică modul în care se transformă sistemul de transport al țării și cum aceasta se conectează tot mai puternic la Europa.
Consolidarea sistemului de transport este una dintre prioritățile sprijinului oferit de UE Moldovei. Fondurile în acest scop vor fi alocate inclusiv dintr-un pachet de 1,9 miliarde de euro, Planul de Creștere, destinat impulsionării economiei și facilitării integrării în UE.
Însă multe proiecte în acest domeniu au început încă din 2022 datorită inițiativei EPIC (Eastern Partnership Investment in Connectivity — Investiții în conectivitatea Parteneriatului Estic). EPIC investește în dezvoltarea infrastructurii rutiere dintre țările Parteneriatului Estic, precum și între acestea și UE. Moldova a devenit aproape imediat unul dintre principalii beneficiari ai proiectului în regiune.
Partenerii inițiativei EPIC și investitorii proiectelor sunt Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Mondială.
„Modernizarea infrastructurii de transport este esențială pentru dezvoltarea Republicii Moldova, iar Uniunea Europeană rămâne un partener de încredere în acest proces. Drumurile și căile ferate nu sunt doar proiecte de construcție, ci investiții strategice în mobilitate, comerț și dezvoltare economică, pentru construirea unei economii mai puternice și a unei vieți mai bune pentru oameni. Integrarea Moldovei în Rețeaua Transeuropeană de Transport aduce mai multe oportunități pentru cetățeni și mediul de afaceri și consolidează, totodată, legătura țării cu Uniunea Europeană”, a menționat Iwona Piórko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova.
Ce se construiește deja?
UE a investit deja milioane în infrastructura Moldovei. Astfel, 38 milioane de euro au fost alocate pentru șoseaua M3 Cimișlia, iar 120 milioane de euro — pentru traseul M5 Criva-Bălți. Recent a fost semnat un contract pentru reparația a 42 km de drum Hîncești-Leova-Cahul-Giurgiulești. Costul lucrărilor este de 57 milioane de euro, iar finalizarea lor este planificată pentru anul 2027.
„Prin inițiative precum EPIC și Planul de Creștere, Uniunea Europeană și BEI susțin transformarea sistemului de transport al Republicii Moldova într-o infrastructură modernă, sustenabilă și compatibilă cu standardele europene. Conectivitatea este o condiție esențială pentru o economie competitivă și pentru integrarea deplină în piața europeană. Modernizarea drumurilor și a căilor ferate aduce beneficii directe oamenilor și mediului de afaceri și apropie Moldova, pas cu pas, de Uniunea Europeană”, susține Alberto Carlei, șeful Reprezentanței Băncii Europene de Investiții (BEI) în Republica Moldova.
Planurile pe care le pregătește Moldova
Datorită sprijinului EPIC, Moldova are deja planuri clare pentru modernizarea infrastructurii. Prioritățile sunt prevăzute în strategia de dezvoltare a transportului, aprobată în 2024. Continuă și elaborarea normelor pentru digitalizarea întregului sistem de transport.
Mai multe proiecte individuale vor schimba rapid viața unor regiuni întregi ale Moldovei și chiar ale țărilor vecine.
Prima cale ferată electrificată din Moldova: Ungheni-Chișinău Se elaborează deja proiectul unei linii feroviare electrificate între Ungheni și Chișinău. Aceasta va fi compatibilă cu ecartamentul european și va conecta Moldova la rețeaua modernă a României, iar mai departe — la alte țări ale UE. Linia va putea fi utilizată atât de afaceri, cât și de pasageri;
Șoseaua de centură a Chișinăului Necesitatea de a decongestiona capitala de traficul rutier este discutată de mult timp. În prezent, multe drumuri din Chișinău trec inevitabil prin centrul orașului, iar străzile sunt sufocate de ambuteiaje. Șoseaua de centură planificată în jurul Chișinăului va face parte din rețeaua europeană TEN-T. Ea va contribui la reducerea traficului în capitală, la scăderea poluării aerului și chiar la redistribuirea fluxurilor de transport prin republică;
Coridorul Ungheni-Chișinău-Odesa Acest traseu va deveni, de asemenea, o parte importantă a sistemului european de transport. El va lega România, Moldova și Ucraina, fără a crea inconveniente suplimentare pentru locuitorii locali;
Drumul spre port și noi legături cu Ucraina Proiectele EPIC pregătesc pentru investiții și construcție mai multe trasee cu importanță comercială. Printre acestea se numără șoseaua dintre Chișinău și singurul port al țării, Giurgiulești (M3). Acest drum va facilita comerțul atât cu România, cât și cu Ucraina. Un alt drum — R7 — va conecta Ucraina cu România, transformând Moldova într-un hub comercial convenabil.
Terminal cargo pentru dezvoltarea comerțului O parte a planului de investiții în cadrul TEN-T prevede crearea unui terminal cargo unic în regiune. Acesta va permite Moldovei să dezvolte comerțul regional și să devină o parte importantă a lanțurilor comerciale.
Ce urmează?
EPIC oferă expertiza și asistența necesare pentru a transforma inițiativele de modernizare a transportului în proiecte aliniate standardelor europene. Acest lucru va permite atragerea rapidă de investiții pentru lucrările planificate și va consolida și mai mult legăturile Moldovei cu Europa, asigurând beneficii durabile pe termen lung.
