Andrei Mardari / NewsMaker

VIDEO Stamate știa de avizul negativ pentru creșterea salariilor la CC: Urma să discutăm dacă nu s-a comis o eroare

Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate recunoaște că știa despre faptul că Guvernul nu a dat aviz pozitiv amendamentului care prevedea creșterea salariilor pentru judecătorii Curții Constituționale.  În cadrul ediției din 21 decembrie a emisiunii „Puterea a patra” de la N4, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului a precizat că nu a fost încălcată legea și că, după votul din Parlament, urma să verifice dacă Executivul a comis o eroare.

„Eu am citit amendamentele. Da, eu știam că avizul e negativ. Amendamente au fost două din partea mea în tot setul, care a fost prezentat. Pe unul dintre amendamente a fost aviz pozitiv. Două, de fapt. Și pe ultimul a fost aviz negativ. Am vrut să abordăm subiectul acesta în plenul Parlamentului, cu deputații și, ulterior, să discutăm și cu Guvernul, dacă nu cumva a fost admisă o eroare. Și în cazul în care ar fi fost admisă o eroare, probabil, Guvernul putea să revizuiască avizul. Dacă nu l-a revizuit, înseamnă cu nu a fost admisă o eroare”, a relatat Olesea Stamate.

Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului susține că legea nu a fost încălcată.

„Eu am dat citire amendamentului. Care-i încălcarea legii? Unde scrie că nu poți da citire amendamentului? L-am propus votării. V-am explicat contextul. Unde-i încălcarea? Legea ar fi putut fi declarată neconstituțională. Dar nu este o încălcare să citești amendamentul”, a conchis Stamate.

Amintim că, în urma unui amendament la proiectul politicii bugetar-fiscale, semnat de deputații PAS, Olesea Stamate, Veronica Roșca și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fost aprobată o majorare semnificativă a salariilor judecătorilor Curții Constituționale, de la 44 de mii de lei la aproape 82 de mii. Totuși, amendamentul a fost votat fără a exista avizul Guvernului. Deputații socialiști au declarat ulterior că vor cere CC controlul constituționalității amendamentului, întrucât avizul Guvernului este obligatoriu pentru inițiativele care prevăd cheltuieli bugetare.

Pe 10 decembrie, președinta țării, Maia Sandu, a restituit Parlamentului, Legea cu privire la modificarea unor acte normative privind legislația bugetar-fiscală 2022, pe motiv că nu există avizul Guvernului la amendamentul cu privire la salarizarea angajaților Curții Constituționale.

În cadrul unei emisiuni televizate, președintele Parlamentului Igor Grosu a comentat situația și a argumentat că „el a avut impresia că avizul este pozitiv”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: