screenshot

VIDEO „Sunteți un ticălos” vs „Am fost mereu onest”: Leancă, martor al apărării în dosarul lui Plahotniuc, schimb de replici cu un activist

Fostul premier Iurie Leancă, audiat în calitate de martor al apărării în dosarul „Frauda bancară”, a avut un schimb de replici pe holul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu activistul Marin Andoni, care anterior și-a declarat susținerea pentru formațiunea de guvernământ PAS. Ultimul i-a spus că trebuia să fie „lângă Plahotniuc”, menționând totodată că Leancă ar fi putut refuza să fie audiat în calitate de martor al apărării în dosarul fostului lider PDM. De cealaltă parte, Leancă a răspuns că a fost „mereu onest”, îndemnându-l să „aibă grijă” la declarații.

„Știți unde trebuia să fiți? Lângă Plahotniuc. Nu ca martor”, a spus Andoni, adresându-se lui Leancă.

„Cine sunteți? (…) Căutați-vă de treabă, bine? (…) În care domeniu vă pricepeți?”, a reacționat fostul premier.

„Eu sunt un om care îmi pare rău că v-am votat, că sunteți un ticălos. (…) Dumneavoastră puteați să refuzați (nota red. audierea în instanță)”, a spus activistul.

„Eu am fost mereu onest”, a declarat, între timp, Iurie Leancă.

„Poate a da Dumnezeu să vă vedem și pe dumneavoastră lângă plaha (nota red. Vladimir Plahotniuc)”, a adăugat Andoni.

În reacție, fostul premier l-a îndemnat pe activist să aibă grijă la declarații. „Eu nu vă ameninț”, a mai spus Leancă.

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a reluat pe 5 ianuarie reexaminarea dosarului „Frauda bancară”, în care este acuzat Vladimir Plahotniuc. La prima ședință din acest an, instanța l-a audiat pe fostul prim-ministru Iurie Leancă.

Până acum au fost audiați 50 de martori ai acuzării și 7 martori ai apărării, din cei 27 acceptați de instanță. Între ei, fostul președinte al Parlamentului și finul de cununie al lui Plahotniuc, Andrian Candu, fosta președintă a Victoriabank, Natalia Politov-Cangaș, fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu și fostul preşedinte al Comisiei parlamentare de economie, buget şi finanţe Veaceslav Ioniţă.

Reamintim Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie și se află în prezent în Penitenciarul nr. 13 din capitală. La sfârșitul lui 2025, instanța a prelungit arestul preventiv aplicat acestuia cu 30 de zile. Mandatul de arest este valabil până pe 23 ianuarie 2026. Fostul lider democrat este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător fiind cel privind furtul miliardului. Conform procurorilor, Plahotniuc ar fi primit, prin companiile controlate de Ilan Șor, 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii sustrași.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: