УНИАН

VIDEO Transnistria: Oamenii sunt „prizonieri”/ Nistrul, folosit pentru propagandă/ Gazul și lumina se scumpesc?

Cu ce probleme se confruntă locuitorii regiunii transnistrene, care nu este controlată de autoritățile oficiale? Ce inițiative sunt promovate la Tiraspol și cum poate Chișinăul influența evenimentele care au loc acolo?
NewsMaker prezintă principalele știri din regiune:

– Pedepse pentru bullying online de la 14 ani, în stânga Nistrului
Minorii cu vârste mai mari de 14 ani din regiunea transnistreană care insultă sau hărțuiesc pe internet vor fi trași la răspundere. Asta după ce așa-numitul Soviet Suprem de la Tiraspol a adoptat în lectura finală modificări la Codul contravențional local. Potrivit noilor prevederi, amenda pentru insultă va varia, pentru persoanele fizice, între aproximativ 1.500 și 3.500 de lei. În cazul unei încălcări repetate, sancțiunea va depăși 4.000 de lei.

– Reacția lui Chiveri după ce Tiraspolul a lansat fondul „Împreună”
Lansarea fondului social „Împreună”, de către autoritățile neconstituționale de la Tiraspol, este „rezultatul unei gestionări ineficiente și o acțiune politică”. Astfel a calificat viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, inițiativa administrației de facto din stânga Nistrului de a colecta bani pentru achitarea plăților sociale. Oficialul a făcut declarații la acest subiect pe 13 mai, după ședința Executivului. Chiveri consideră că decizia de a crea acest fond este una „temporară și instabilă” și a subliniat că propunerea Chișinăului, privind reintegrarea treptată a regiunii, rămâne actuală.

– Poluare sau propagandă? Controverse pe subiectul apei din Nistru
Autoritățile nerecunoscute din regiunea transnistreană nu dețin laboratoare moderne care să verifice nivelul de poluare a Nistrului. De această părere este ecologistul Anatolie Prohnițchi, care susține că subiectul calității apei din fluviu este exploatat propagandistic. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker după audierile publice cu privire la starea actuală și perspectivele de gestionare sustenabilă a bazinului râului Nistru. Discuțiile au fost organizate de Comisia parlamentară pentru mediu, climă și tranziție verde în data de 13 mai.

– Chișinăul are rezerve pentru asigurarea malului stâng cu gaze
Autoritățile de la Chișinău spun că există o „pernă de siguranță” sub forma sprijinului financiar al Uniunii Europene, care permite livrările de gaze către regiunea transnistreană, în cazul în care malul stâng va înceta să mai primească gaze de la compania furnizoare din Ungaria. Declarația a fost făcută de viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, după ședința Executivului. Viceprim-ministrul a explicat că, în cazul unei astfel de evoluții a evenimentelor, locuitorii din stânga Nistrului trebuie să se pregătească de o majorare a tarifelor.

– Tiraspolul a prelungit starea de urgență în economie până în iunie
Autoritățile neconstituționale din regiunea transnistreană au prelungit starea de urgență în economie până pe 17 iunie. Așa-zisul Soviet Suprem de la Tiraspol a aprobat pe 13 mai decretul emis în acest sens de liderului nerecunoscut din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: