Facebook/Igor Dodon

Referendum pe tema viitorului sediu al ambasadei SUA? Ce propune Dodon

Viitorul sediul al ambasadei SUA în Republica Moldova ar putea fi construit în alt loc decât pe terenul Stadionului Republican. Mai mult, Igor Dodon afirmă că au fost propuse alte patru opțiuni, care în prezent sunt examinate de către ambasada SUA. Despre acest lucru șeful statului a declarat într-un  material video, publicat astăzi, 13 decembrie. 

„Am avut mai multe întâlniri cu amabasadorul SUA. Noi le propunem să examineze ale patru opțiuni de teren, ca să nu construim pe terenul Stadionului Republican, dar în altă parte. Așteptăm o poziție din partea lor, dacă sunt gata să schimbe locul. Probabil în această săptămână vom primi un răspuns”, a declarat Dodon.

Mai mult, șeful statului afirmă că ar putea fi organizat un referendum pe subiectul amplasării ambasadei SUA pe teritoriul Stadionului Republican.

„Noi respectăm poziția și relația cu partenerii americani. Ei ne-au ajutat foarte mult, ne-au construit drumuri. Vrem ca acest parteneriat să fie și mai departe. Dar, sper ca și ei să înțeleagă că dacă locuitorii sunt împotrivă trebuie să găsim un compromis. Poate să facem un referendum în Chișinău ca oamenii să se expună”, a mai spus Igor Dodon.

Amintim că ambasadorul SUA de atunci, James Pettit, a argumentat că sediul ambasadei a devenit neîncăpător pentru toți angajații și că au nevoie de o clădire mult mai mare. Astfel, în vara anului 2018, guvernul Filip a votat proiectul de hotărâre privind vânzarea terenului Stadionul Republican pentru construcția ambasadei SUA. Ulterior, proiectul a fost votat în parlament. Însă, președintele Igor Dodon a refuzat să promulge legea prin care terenul trece în proprietatea Statelor Unite, fapt pentru care a fost suspendat. În acest sens, prerogativele sale au fost preluate de președintele parlamentului de atunci, Andrian Candu.

În iulie 2019, guvernul Sandu a aprobat o nouă hotărâre privind transmiterea terenului Stadionului Republican pentru construcția ambasadei SUA în Republica Moldova. Documentul urma să fie ratificat și de parlament.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: