clujust.ro

Vinovați, dar fără pedeapsă: sentințele din dosarul „Laundromat” pentru doi foști judecători

Doi foști judecători din Republica Moldova au fost recunoscuți vinovați în dosarul „Laundromat” pentru pronunțarea, cu bună-știință, a unor hotărâri contrare legii. Informația a fost comunicată de Procuratura Anticorupție pe 17 decembrie, care a adăugat că aceștia au fost eliberați de pedeapsă „pe motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală”. Deciziile sunt executorii, însă pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiție.

Conform Procuraturii Anticorupție, pe 16 decembrie 2025, Colegiul penal al Curții de Apel Centru a recunoscut vinovat un fost judecător implicat în dosarul „Laundromat”. Acesta fusese achitat prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 30 aprilie 2024.

În cazul celui de-al doilea fost judecător, Curtea de Apel a respins apelul inculpatului și a menținut sentința de condamnare pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, pe 26 februarie 2021.

„Instanța a constatat vinovăția ambilor judecători pentru pronunțarea cu bună-știință a unor hotărâri contrare legii, însă i-a liberat de pedeapsă pe motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală”, a adăugat Procuratura Anticorupție. Potrivit instituției, cauzele penale au fost pornite în septembrie 2016 de către procurorul general, în temeiul autosesizării Procuraturii Anticorupție. Ulterior, reprezentarea acuzării de stat a fost exercitată de Procuratura Anticorupție.

Conform Procuraturii Anticorupție, deciziile sunt executorii din momentul adoptării, însă pot fi atacate cu recurs la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova în termen de două luni de la data comunicării deciziei integrale.

Detalii din dosar

Despre primul judecător: Activând la Judecătoria Ungheni, a examinat în decembrie 2011 o cerere depusă de o companie din Noua Zeelandă. Compania solicita eliberarea unei ordonanțe judecătorești pentru încasarea unei datorii de 300 de milioane de dolari de la mai mulți debitori. Conform Procuraturii Anticorupție, cererea se baza pe documente neverificate, incomplete și neautentificate, care, potrivit legii, trebuiau să ducă la respingerea acesteia. Cu toate acestea, judecătorul a admis cererea. Ca urmare, în conturile executorilor judecătorești au fost transferate sume ce depășesc 600 de milioane de dolari, bani folosiți ulterior într-o schemă internațională de spălare a banilor, a precizat instituția.

Despre cel de-al doilea judecător: conform Procuraturii Anticorupție, în august 2011, la Judecătoria Comrat a fost depusă o cerere de către o companie din Marea Britanie, care solicita încasarea a 300 de milioane de dolari de la mai mulți debitori. Judecătorul de atunci, care era și vicepreședinte al instanței, și-a repartizat singur dosarul, cu o zi înainte ca acesta să-i fie atribuit automat prin sistemul electronic. Ulterior, el a admis cererea și a emis o ordonanță de încasare a sumei, deși documentele prezentate la dosar erau doar copii neautentificate, fără semnături, ștampile, traduceri oficiale sau date bancare. În aceste condiții, judecătorul era obligat să nu dea curs cererii și să refuze eliberarea ordonanței judecătorești, a declarat Procuratura Anticorupție.

Conform Procuraturii Anticorupție, „prin aceste acțiuni, judecătorii au subminat grav autoritatea și credibilitatea sistemului judecătoresc, afectând imaginea Republicii Moldova atât pe plan național, cât și internațional”.

***

În acest context, amintim că în mai 2024, Procuratura Anticorupție anunța că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat prima sentință în dosarul „Laundromat” în cazul ex-judecătorului Gheorghe Marchitan. Deși acesta a fost recunoscut vinovat, a fost eliberat de răspundere penală din cauza prescripției termenului legal.

În august 2025, un alt fost judecător, găsit vinovat pentru pronunțarea cu bună-ştiinţă a unei hotărâri ilegale în dosarul „Laundromat”, a scăpat de pedeapsă, deoarece „au trecut mai mult de 5 ani de la comiterea faptei” și CSJ „nu a putut decât să constate expirarea termenului legal de tragere la răspundere penală”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: