Viorel Morari a fost demis din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție

Prin ordinul procurorului general din 12 august 2021 a fost sistată suspendarea din funcție și, respectiv, încetate raporturile de serviciu cu fostul procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.

„Decizia survine ca urmare a neexprimării de către acesta a unei opțiuni pentru o altă funcție de procuror pe care să o ocupe după expirarea, la 26 aprilie 2021, a mandatului de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Potrivit legislației, numitul urmează să parcurgă toate procedurile inerente etapei respective și să încaseze compensațiile bănești pentru concediile anuale nefolosite”, se arată în comunicatul publicat, vineri, de Procuratură.

În caz de dezacord cu prevederile ordinului, acesta poate fi contestat în condițiile legii.

***

Din 23 ianuarie 2020, Viorel Morari a fost suspendat din funcția de procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe dosarul în care este vizat. Consiliul Superior al Procurorilor a admis, anul trecut, demersul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, în acest sens.

Acesta a fost reținut pentru prima oară în data de 10 ianuarie 2020. În data de 12 februarie, procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a oferit detalii despre dosarele în care este cercetat penal Viorel Morari. Astfel, acesta i-ar fi ordonat procurorului să pornească antedatat urmărirea penală în privința lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios, la solicitarea fostului lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc.

De asemenea, pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost inițiat încă un dosar penal. Acesta este bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Pe 14 februarie, Morari a fost eliberat din arest și plasat sub control judiciar. În prezent, dosarul său este examinat de Judecătoria Buiucani.

Pe 19 ianuarie 2021, Viorel Morari a fost reținut, din nou, după ce s-a prezentat, împreună cu avocații săi, la PCCOCS, unde a fost citat pentru a fi recunoscut și audiat în calitate de bănuit de patru capete de acuzare”exces de putere”, ”fals în acte publice”, ”reținerea sau arestarea ilegală” și ”tragerea cu bună-știință la răspundere penală a unei persoane nevinovate”.

După audierea acestuia în calitate de bănuit, procurorul de caz a decis asupra necesității reținerii lui. Ilegalitățile imputate, potrivit probatoriului, au fost comise în cazul fraților Igor și Adrian Borș, co-proprietarii rețelei de benzinării ”VENTO”, reabilitați recent în drepturi, după ce s-a ajuns la concluzia că în anul 2018 au fost persecutați, reținuți, arestați, deposedați de avere și trași ilegal la răspundere penală într-un dosar la comandă.

Pe 20 ianuarie 2021, acesta a fost eliberat în sala de judecată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Pe teritoriul Republicii Moldova vor fi constituite sub 2 000 de secții de votare pentru alegerile parlamentare din această toamnă. Iar peste hotare ar putea fi deschise mai multe secții de votare decât la scrutinele electorale precedente. Precizările au fost făcute de președinte Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman, în cadrul ediției din 7 iunie a emisiunii „Punctul pe azi” de la TVR Moldova.

Noi am făcut deja solicitările către autoritățile publice locale ca să vină cu anumite propuneri. În special am atras atenția acolo unde numărul de alegători depășește acel număr admis, dacă avem mai mult de 3 000 de alegători și este o marjă de 10% în care putem accepta încă numărul de alegători, dar acolo unde este depășit am recomandat autorităților locale să vină cu un alt număr de secții de votare. Deci, să mărească acolo unde este cazul. Și invers: acolo unde avem 31 de voturi, 61 de voturi, că am făcut o estimare, și este posibil, deci nu sunt distanțe foarte mari, să fie optimizate aceste secții de votare. Suntem în comunicare cu autoritățile, avem răspunsurile de la o parte din acestea. Și cred că vor fi tot sub 2 000 de secții în țară”, a declarat Angelica Caraman.

Președinta CEC a menționat că, peste hotare, numărul secțiilor de votare ar putea fi mărit, dat fiindcă prezența la vot a înregistrat o dinamică ascendentă la ultimele scrutine electorale.

Evident că aritmetica arată o majorare. Respectiv, analizăm fiecare secție și acolo unde avem totuși la fel un număr mare de alegători, pentru ca să creăm condițiile corespunzătoare, vom veni cu anumite majorări a numărului de secții de votare”, a adăugat ea.

Amintim că pentru alegerile prezidențiale din 2024 – au fost constituite 1 987 de secții de votare pe teritoriul Republicii Moldova, iar 234 – în străinătate.

Alegerile parlamentare din acest an vor avea loc pe 28 septembrie.

Cetățenii Republicii Moldova care în perioada votării se vor afla în SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea de Sud, Australia sau Noua Zeelandă pot opta pentru votul prin corespondență. Persoanele care doresc să voteze folosind servicii poștale/de curierat trebuie să se înregistreze obligatoriu până la jumătatea lunii august. Cum vă puteți înregistra, aflați aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: