Viorel Morari
Максим Андреев, NewsMaker

Viorel Morari a fost demis din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție

Prin ordinul procurorului general din 12 august 2021 a fost sistată suspendarea din funcție și, respectiv, încetate raporturile de serviciu cu fostul procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.

„Decizia survine ca urmare a neexprimării de către acesta a unei opțiuni pentru o altă funcție de procuror pe care să o ocupe după expirarea, la 26 aprilie 2021, a mandatului de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Potrivit legislației, numitul urmează să parcurgă toate procedurile inerente etapei respective și să încaseze compensațiile bănești pentru concediile anuale nefolosite”, se arată în comunicatul publicat, vineri, de Procuratură.

În caz de dezacord cu prevederile ordinului, acesta poate fi contestat în condițiile legii.

***

Din 23 ianuarie 2020, Viorel Morari a fost suspendat din funcția de procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe dosarul în care este vizat. Consiliul Superior al Procurorilor a admis, anul trecut, demersul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, în acest sens.

Acesta a fost reținut pentru prima oară în data de 10 ianuarie 2020. În data de 12 februarie, procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a oferit detalii despre dosarele în care este cercetat penal Viorel Morari. Astfel, acesta i-ar fi ordonat procurorului să pornească antedatat urmărirea penală în privința lui Veaceslav Platon pentru denunț calomnios, la solicitarea fostului lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc.

De asemenea, pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost inițiat încă un dosar penal. Acesta este bănuit de îmbogățire ilicită și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Pe 14 februarie, Morari a fost eliberat din arest și plasat sub control judiciar. În prezent, dosarul său este examinat de Judecătoria Buiucani.

Pe 19 ianuarie 2021, Viorel Morari a fost reținut, din nou, după ce s-a prezentat, împreună cu avocații săi, la PCCOCS, unde a fost citat pentru a fi recunoscut și audiat în calitate de bănuit de patru capete de acuzare”exces de putere”, ”fals în acte publice”, ”reținerea sau arestarea ilegală” și ”tragerea cu bună-știință la răspundere penală a unei persoane nevinovate”.

După audierea acestuia în calitate de bănuit, procurorul de caz a decis asupra necesității reținerii lui. Ilegalitățile imputate, potrivit probatoriului, au fost comise în cazul fraților Igor și Adrian Borș, co-proprietarii rețelei de benzinării ”VENTO”, reabilitați recent în drepturi, după ce s-a ajuns la concluzia că în anul 2018 au fost persecutați, reținuți, arestați, deposedați de avere și trași ilegal la răspundere penală într-un dosar la comandă.

Pe 20 ianuarie 2021, acesta a fost eliberat în sala de judecată.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: