Captură video

„Visul” primarilor, plătit de Șor – blocat? Mai mulți aleși locali se plâng că nu pot accesa banii câștigați prin programul „Satul moldovenesc”

Un grup de primari care au obținut finanțare în cadrul programului lansat de oligarhul fugar Ilan Șor, cu două luni și jumătate până la alegerile locale din toamnă – „Satul moldovenesc” – acuză guvernarea că ar bloca transferurile promise de Șor să ajungă pe conturile primăriilor. Aleșii locali spun că fondurile transferate ar fi blocate intenționat de Trezoreria de Stat și Banca Națională a Moldovei (BNM), la ordinul partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS).   

„Suntem o comunitate micuță. Timp de patru ani am dezvoltat-o pe diferire proiecte. Acum, la inițiativa lui Ilan Șor a apărut un proiect pe care l-au susținut toți cetățenii împreună cu consiliul local. Avem primul transfer, care este blocat la BNM. Nu știm la cine să ne adresăm. Am scris o scrisoare la BNM, dar încă nu am primit. (…) Aștepta un răspuns concret: de ce banii nu sunt pe conturile Primăriei?” – a declarat Corupciuc Ianic, primarul satului Pohorniceni, raionul Orhei.

Și primarul localității Mârzești din raionul Orhei se plânge pe guvernare. Potrivit lui, deși consiliul local a votat pentru alocarea mijloacelor financiare prin intermediul Programului „Satul moldovenesc” – anunțat și lansat de Șor în ajunul alegerilor – instituțiile statului ar bloca transferul banilor pe contul Primăriei.

„Pe parcursul a 30 de ani, guvernarea nu a fost la noi, nu am fost auziți. De data asta ne pare rău că se întâmplă așa lucruri. Noi suntem câștigătorii unui proiect foarte mare ca să dezvoltăm comuna. Consiliul a votat pentru primirea banilor, dar Cancelaria de Stat ne-a blocat, a spus că nu am făcut consultări publice. Trezoreria nu ne-a dat nici un răspuns de ce banii nu sunt. Ne blochează în diferite moduri ca să nu aduce investiții în comuna noastră. „Satul European” se poate, să aducă credite conturile nu sunt blocate, dar pentru „Satul moldovenesc” – sunt blocate”, a declarat Vitalie Berezanțev, primarul satului Mârzești, raionul Orhei.

„Îi mulțumesc lui Ilan Mironovici pentru un dar atât de generos. Dar avem un impediment – PAS. De fiecare dată încercă să anuleze, să blocheze sau interzică. Și primăria noastră are confirmarea plății. Trezoreria ne-a anunțat că nu ne poate spune dacă banii sunt sau nu – ceea ce e o minciună. Banii sunt, avem confirmarea transferului, dar ei încercă să-l ascundă și să-l blocheze”, a declarat primarul de Merenii Noi, raionul Anenii Noi.

NM a contactat-o pe purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare PAS, Adriana Vlas pentru un comentariu. „Aceștia sunt bani proveniți de la un grup criminal organizat. Asta e tot ce trebuie să știe acești primari și cetățenii țării” – a declarat ea.

Amintim că pe 18 august 2023, cu două luni și jumătate până la alegerile locale generale, fugarul Ilan Șor a promis să ofere 17 miliarde de lei pentru dezvoltarea localităților rurale într-un grandios program „Satul Moldovenesc”. Proiectul este lansat sub umbrela unei noi fundații – „Visul Meu”. Banii, zeci de milioane de lei, urmează să vină, însă, potrivit unei investigații TV8, de la un sponsor din Israel – Igal Shved, pe care nimeni nu l-a văzut și cu care nimeni nu a discutat.

Potențial de corupere a alegătorilor și transferuri blocate

Experții asociației Promo-LEX care monitorizează campaniile electorale din Republica Moldova au calificat Programul „Satul Moldovenesc”, anunțat de Ilan Șor, ca fiind cu potențial de corupere a alegătorilor. „În condițiile în care Ilan Șor se află în lista de sancțiuni, iar proprietățile sale sunt sechestrate nu este clar care ar fi sursa legală a acestor donații pe care le promite populației, deși cum spuneam anterior a făcut referință la partenerii internaționali ai fostului lider de partid”, a declarat Nicolae Panfil, director de program Promo-LEX, citat de TV8.

Contractele de sponsorizare a satelor moldovenești, semnate de cetățeanul Israelului Igal Shved, au ajuns ți în vizorul autorităților. Mai multe încercări de a transfera bani către Primării au fost blocate, susține deputatul PAS Andrian Cheptonar, membru al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică.

„La prima vedere, toată această schemă pare a fi un alt Laundromat și respectiv au fost blocate aceste transferuri pentru a înțelege ce de fapt se întâmplă, care este originea banilor și este o anchetă în curs de desfășurare în acest moment. Trebuie să prezinți  tot felul de studii de fezabilitate, proiecte tehnice, nimeni nu dă bani pur și simplu pe o decizie de consiliu. Este o schemă extrem de dubioasă și este firească reacția autorităților de a bloca asemenea bani pentru a nu intra într-o nouă schemă de spălare a banilor”, a declarat Cheptonar.,potrivit sursei citate.

Finanțatorul din Israel – cu rădăcini în Rusia

Potrivit TV8, Igal Shved este de fapt cetățeanul rus Șved Igor Alexandrovici, un bărbat de 61 de ani, din Moscova, care de mai mulți ani este stabilit cu traiul în Israel. Shved a fost fondatorul unei companii din Marea Britanie specializată în vânzări cu amănuntul în magazine și piețe. Potrivit documentelor consultate, firma a avut un capital inițial de numai 100 de lire sterline și a fost dizolvată în mai 2022. În registrele din Londra, scrie că Igal Shved ar fi fost rezident al Franței.

Șor reacționează

Pe 30 octombrie, fugarul Ilan Șor, care a anunțat lansarea „Satul moldovenesc”, a confirmat faptul că proiectele finanțate în cadrul programului vin de la Șved Igor Alexandrovici – cetățean al Federației Ruse și al Israelului.

„Vreau să fac precizări foarte clare. Omul care astăzi sponsorizează proiectele sociale este un businessman. Acest om deține declarații oficiale care indică venituri în mărime de peste 100 de milioane de dolari – resurse proprii. Apropo, resursele au fost obținute în jur de 15 ani în urmă. Acest om a decis să ajute Moldova și proiectele sociale. Da, banii pentru proiectele „Satul moldovenesc”, da – banii pentru mărirea pensiilor și tot așa. (…) În loc să-i mulțumească, autoritățile din Moldova deschid dosare pe numele lui”, a declarat Șor într-un interviu video publicat pe rețelele de socializare pe care le gestionează.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: