screenshot

Vlad Filat ia în calcul participarea la alegerile prezidențiale

Vlad Filat, lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și fost prim-ministru, nu exclude că ar putea participa la un scrutin electoral în viitor, inclusiv unul prezidențial. El a spus că, în dependență de rezultatul pe care-l va obține la alegerile la care va concura, va decide dacă să-și continue sau să-și încheie cariera politică. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 13 martie a podcast-ului „Neredactat”.

Eu din 2014 nu am mai participat la nicio o alegere, pentru că am fost în detenție, ulterior – am fost blocat. (…) Eu calculele politice le înțeleg… Mă refer acum la discipolii mei. Dar dincolo de oportunitate este principiul legalității și moralității. Uite, aspectul ăsta al legalității și moralității nu pot să-l accept din partea lor. Și de aia eu o să insist. (…) Și eu o să ajung în situația în care voi participa în alegeri, oricare vor fi ele: parlamentare sau locale”, a declarat Vlad Filat.

Întrebat dacă ar putea concura inclusiv la un scrutin prezidențial, liderul PLDM a spus: „De ce nu?”.

El a mai precizat că, în dependență de rezultatul pe care-l va obține la un eventual scrutin electoral la care va candida, va decide dacă să-și continue sau nu cariera politică.

În funcție de votul oamenilor, eu voi lua o decizie finală. (…) Mă voi conforma”, a spus politicianul.

Vlad Filat a fost prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 2009 – 2013.

În octombrie 2015, politicianul a fost lipsit de imunitatea parlamentară, fiind cercetat penal. În același timp, el a demisionat din funcția de președinte al PLDM.

În 2016, Vlad Filat a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru trafic de influență și corupție pasivă, însă a fost eliberat condiționat pe 3 decembrie 2019. Totodată, judecătorii au anulat decizia de privare a lui Filat de Ordinul Republicii și interdicția de cinci ani de a ocupa anumite funcții.

Filat a revenit la conducerea PLDM în august 2020.

În perioada în care ex-premierul s-a aflat după gratii, avocații săi au depus o cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) cu privire dosarul penal în care a fost condamnat. Pe 31 ianuarie 2023, CtEDO a condamnat Guvernul Republicii Moldova pentru un proces inechitabil în cazul lui Vlad Filat, obligându-l să-i achite 7 500 de euro în calitate de despăgubiri.

Menționăm că Vlad Filat intenționa să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Anterior, PLDM a acuzat autoritățile centrale că ar fi „blocat” executarea hotărârii CtEDO în privința liderului său și, astfel, statutul lui de condamnat a rămas în vigoare, ceea ce a exclus o eventuală candidatură în alegeri.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: