screenshot

Vlad Filat ia în calcul participarea la alegerile prezidențiale

Vlad Filat, lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și fost prim-ministru, nu exclude că ar putea participa la un scrutin electoral în viitor, inclusiv unul prezidențial. El a spus că, în dependență de rezultatul pe care-l va obține la alegerile la care va concura, va decide dacă să-și continue sau să-și încheie cariera politică. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 13 martie a podcast-ului „Neredactat”.

Eu din 2014 nu am mai participat la nicio o alegere, pentru că am fost în detenție, ulterior – am fost blocat. (…) Eu calculele politice le înțeleg… Mă refer acum la discipolii mei. Dar dincolo de oportunitate este principiul legalității și moralității. Uite, aspectul ăsta al legalității și moralității nu pot să-l accept din partea lor. Și de aia eu o să insist. (…) Și eu o să ajung în situația în care voi participa în alegeri, oricare vor fi ele: parlamentare sau locale”, a declarat Vlad Filat.

Întrebat dacă ar putea concura inclusiv la un scrutin prezidențial, liderul PLDM a spus: „De ce nu?”.

El a mai precizat că, în dependență de rezultatul pe care-l va obține la un eventual scrutin electoral la care va candida, va decide dacă să-și continue sau nu cariera politică.

În funcție de votul oamenilor, eu voi lua o decizie finală. (…) Mă voi conforma”, a spus politicianul.

Vlad Filat a fost prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 2009 – 2013.

În octombrie 2015, politicianul a fost lipsit de imunitatea parlamentară, fiind cercetat penal. În același timp, el a demisionat din funcția de președinte al PLDM.

În 2016, Vlad Filat a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru trafic de influență și corupție pasivă, însă a fost eliberat condiționat pe 3 decembrie 2019. Totodată, judecătorii au anulat decizia de privare a lui Filat de Ordinul Republicii și interdicția de cinci ani de a ocupa anumite funcții.

Filat a revenit la conducerea PLDM în august 2020.

În perioada în care ex-premierul s-a aflat după gratii, avocații săi au depus o cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) cu privire dosarul penal în care a fost condamnat. Pe 31 ianuarie 2023, CtEDO a condamnat Guvernul Republicii Moldova pentru un proces inechitabil în cazul lui Vlad Filat, obligându-l să-i achite 7 500 de euro în calitate de despăgubiri.

Menționăm că Vlad Filat intenționa să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Anterior, PLDM a acuzat autoritățile centrale că ar fi „blocat” executarea hotărârii CtEDO în privința liderului său și, astfel, statutul lui de condamnat a rămas în vigoare, ceea ce a exclus o eventuală candidatură în alegeri.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: