Vladimir Zelenski l-a îndemnat pe Donald Trump să vină în Ucraina: „Veți înțelege ce a făcut Putin”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, l-a îndemnat pe omologul său american Donald Trump să vină în Ucraina, pentru a putea înțelege „ce se întâmplă” acolo, înainte de a lua o decizie referitor la negocierile pentru încheiere invaziei ruse. Apelul a fost lansat în cadrul unui interviu pentru emisiunea 60 Minutes de la postul CBS News.

Respectăm poziția dumneavoastră. Dar, vă rog, înainte de a lua orice decizie sau de a face planuri pentru negocieri, veniți și vedeți oamenii — civilii, soldații, spitalele, bisericile, copiii uciși sau răniți. Veniți, vedeți, și apoi haideți să facem un plan privind oprirea războiul. Veți înțelege cu cine aveți de-a face. Veți înțelege ce a făcut Putin (președintele Rusiei – n. r.)”, s-a adresat Vladimir Zelenski lui Trump.

Liderul de la Kiev a menționat că, dacă ucrainenii nu vor da dovadă de fermitate, atunci Putin „va merge mai departe” și, în cele din urmă, războiul din Ucraina ar putea escalada într-un conflict militar mondial.

Cum poți fi martor al pierderilor și suferinței noastre, să înțelegi ce fac rușii, și totuși să crezi că ei nu sunt agresorii, că ei nu au început acest război? Asta arată influența uriașă a propagandei informaționale a Rusiei asupra politicii SUA și asupra politicienilor americani”, a adăugat el.

Potrivit CNN, interviul cu Vladimir Zelenski a fost înregistrat la Krivoi Rog — orașul natal al președintelui Ucrainei, care a fost țința unui atac rusesc pe 4 aprilie, soldat cu 20 de morți. Printre victime s-au aflat și nouă copii.

Amintim că, în dimineața zilei de 13 aprilie, două rachete balistice cu muniții cu dispersie au lovit centrul orașului Sumî. Potrivit celui mai recent bilanț, 34 de oameni au fost omorâți, iar alții 117 au suferit răni. Comentând bombardamentului din Sumî, Donald Trump a declarat: „Cred că a fost groaznic. Mi s-a spus că au făcut o greșeală. Dar eu cred că este un lucru oribil”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: