Andrei Mardari / NewsMaker

Vlah consideră că Moldova trebuie să-și „consolideze neutralitatea”: „Acum nu este timpul când trebuie să cheltuim pentru apărare”

Președinta Platformei „Moldova” Irina Vlah consideră că țara noastră nu trebuie să investească în sectorul apărării, dar să-și întărească statutul de neutralitate din Constituție prin adoptarea unei legi în acest sens. Precizarea a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Neutralitatea Moldovei între avantaje, riscuri și pericole” din 2 februarie, organizată de IPN. Vlah a sugerat că o eventuală aderare a Republicii Moldova la NATO ar putea duce la un atac militar asupra țării din partea Federației Ruse. Pentru a-și susține punctul de vedere, ex-guvernatoarea a dat exemplul Georgiei și Ucrainei – țări invadate de Rusia.

În cadrul dezbaterii publice, lidera „Platformei Moldova” a calificat drept o greșeală decizia guvernării de a majora bugetul destinat apărării naționale.

Trebuie să înțelegem în ce situație trăim, ce buget și ce deficit bugetar avem. În ultimii doi ani a fost dublat bugetul apărării, iar atunci când ești cea mai săracă țară din Europa acest lucru este un nonsens. Guvernul a majorat bugetul pentru apărare, dar noi avem probleme în domeniul social, în domeniul educației, unde bugetul a fost majorat doar cu 11%. Despre ce viitor al Republicii Moldova putem vorbi când nu se investește în educație, sănătate, nu depunem eforturi ca tinerii să rămână în Republica Moldova, noi investim în apărare. Dar cine va apăra țara, dacă toți tinerii pleacă peste hotare? Acum nu este timpul când trebuie să cheltuim pentru apărare”, a spus aceasta.

Totodată, Vlah a sugerat că, în cazul în care Moldova va renunța la statutul de neutralitate și va adera la NATO, aceasta ar putea fi atacată de Federația.

Avem exemplul Georgiei, în 2008, când Georgia a ales calea spre NATO, am văzut ce s-a întâmplat. Vedem ce se întâmplă în Ucraina. Sunt voci în Ucraina care spun că după ce țara a ales opțiunea spre NATO au început problemele. De aceea, pentru Republica Moldova statutul de neutralitate este subiectul care unește societatea. Noi trebuie să avem un referendum privind neutralitatea țării, trebuie să vedem opinia poporului, vor cetățenii mai departe statut de neutralitate sau vor să intrăm în blocuri militare? Vedem că guvernarea vrea organizarea unui referendum, trebuie să adăugăm și întrebarea ce vizează neutralitatea. Pentru că trebuie să înțelegem ce poziție au oamenii. În plus, trebuie să adoptăm o lege organică în Parlament în care să se indice concret ce înseamnă statutul de neutralitate pentru Republica Moldova”, a menționat ea.

În același context, Irina Vlah a menționat că referendumul propus de președinta Maia Sandu privind integrarea europeană a țării este o tentativă de „manipulare” a opiniei publice pentru a obține capital politic.

Opinia mea este că referendumul propus de Maia Sandu nu trebuie să aibă loc în acest an. Un astfel de referendum poate avea loc doar după negocierile de aderare, după ce am realizat toate condițiile de aderare. Cred că acest referendum este o acțiune de PR pentru un politician, care acum se află în clădirea administrației prezidențiale”, a adăugat Vlah.

***

Precizăm că retorica Irinei Vlah referitor la o potențială aderare a Moldovei la Alianța Nord-Atlantică este cea folosită de Moscova. În ianuarie 2023, senatorul rus Andrei Klimov a amenințat Moldova că ar putea fi invadată, la fel ca Ucraina, dacă va renunța la statutul de neutralitate și se va apropia de NATO. Deja în februarie 2023, ministrul ruse de Externe Serghei Lavrov a declarat că Occidentul „a pus ochii” pe Moldova pentru a o transforma în „următoarea Ucraină”. O amenințare asemănătoare a venit din partea lui Lavrov și la sfârșitul lunii noiembrie 2023.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: