Partidele „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei”, „Moldova Mare”, precum și partidul „Inima Moldovei”, au pierdut litigiul la Curtea Constituțională. Acestea au contestat prevederea legală care a permis Ministerului Justiției să solicite în instanță suspendarea activității formațiunilor politice. În cazul partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”, ministerul le-a considerat succesoare ale partidului neconstituțional „Șor”, iar în cazul partidului „Inima Moldovei” — pe motivul suspiciunilor de finanțare ilegală.
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a amintit, într-un briefing susținut pe 30 iunie, că cele trei partide politice au contestat prevederile legale referitoare la statutul de succesor al unui partid declarat neconstituțional, criteriile de stabilire a acestui statut, precum și restricțiile aplicate activității partidelor politice cu titlu de măsură asigurătorie.
Curtea Constituțională a constatat că atribuirea acestui statut unui partid este constituțională. Manole a explicat că Parlamentul a interzis crearea și înregistrarea unui nou partid politic, precum și utilizarea unui partid politic deja înregistrat pentru continuarea sau reluarea, în calitate de partid succesor, a activității unui partid declarat neconstituțional.
„Parlamentul a considerat că o asemenea activitate reprezintă un abuz al dreptului la asociere politică. În acest sens, Parlamentul a reglementat procedura de constatare a partidelor politice care sunt succesoare ale unui partid declarat neconstituțional, a stabilit circumstanțele care pot fi luate în considerare de instanța de judecată și a prevăzut termenele în care urmează să fie evaluat comportamentul examinat”, a menționat ea.
Potrivit Domnicăi Manole, Curtea Constituțională a considerat că Parlamentul nu a introdus o nouă categorie de restricții ale libertății de asociere, ci a clarificat cerința constituțională privind exercitarea cu bună-credință a drepturilor fundamentale. Totodată, legislativul a stabilit o serie de criterii care trebuie luate în considerare de autoritățile publice și de instanțele de judecată. Aceste criterii nu se aplică de la sine și nu duc automat la atribuirea statutului de partid succesor. Ele trebuie analizate în ansamblu, în context și în raport cu motivele care au stat la baza declarării neconstituționalității partidului.
„Curtea a considerat că aceste criterii sunt formulate suficient de precis și obiectiv, deoarece presupun analiza unor fapte concrete, precum programele politice, declarațiile publice sau activitatea desfășurată în comun. În special, utilizarea formulării «formează un ansamblu» demonstrează faptul că Parlamentul nu a permis stabilirea succesiunii pe baza unor acțiuni disparate, ci a cerut o evaluare complexă a comportamentului partidului politic. Criteriile sunt previzibile din punctul de vedere al consecințelor lor și îndeplinesc condiția legalității atât timp cât sunt interpretate ca elemente simptomatice sau indicii ale succesiunii”, a declarat Manole.
Președinta CC consideră că, prin interzicerea succesiunii partidelor declarate neconstituționale, autoritățile își îndeplinesc obligația de a proteja ordinea constituțională și valorile democratice împotriva strategiilor frauduloase de menținere a activității unor asemenea partide și a „reîncarnării” acestora în formațiuni politice existente sau noi.
De asemenea, Manole a explicat de ce Curtea a considerat constituțională posibilitatea dizolvării unui partid succesor. În primul rând, oficiala a precizat că dizolvarea nu este o măsură automată, iar aplicarea acestei măsuri este posibilă doar după efectuarea unei evaluări judiciare individualizate. „Dizolvarea poate fi dispusă numai după ce instanța de judecată stabilește, în baza probelor administrate, că activitatea partidului politic se încadrează în categoria comportamentului interzis”, a adăugat ea.
Manole a precizat că, dacă instanța stabilește că încălcările nu sunt suficient de grave pentru a justifica dizolvarea partidului, aceasta poate dispune, ca măsură alternativă, limitarea activității partidului respectiv. În acest context, Curtea Constituțională a menționat că posibilitatea individualizării măsurii reprezintă o garanție procedurală importantă, deoarece asigură existența unui raport rezonabil de proporționalitate între gravitatea încălcărilor constatate și măsura dispusă de instanță.
Curtea s-a pronunțat și asupra constituționalității limitării activității partidelor ca măsură de sancționare. Manole a menționat că Parlamentul a reglementat un mecanism care permite limitarea activității partidelor politice, stabilind atât condițiile de drept material, cât și cele procedurale în care poate fi aplicată o asemenea măsură.
„Există situații care permit intervenția urgentă a statului: cumpărarea pe scară largă a alegătorilor și altele. Curtea a decis că aceste prevederi respectă cerința legalității. Măsura limitării are caracter temporar, durata sa maximă fiind de 12 luni. Legea permite reluarea activității partidului politic după înlăturarea neconformităților care au constituit temeiul intervenției statului”, a declarat președinta Curții Constituționale.
În concluzie, Curtea Constituțională a respins sesizările privind controlul constituționalității depuse de partidele „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei”, „Moldova Mare” și „Inima Moldovei”. Totodată, este de menționat că decizia Curții Constituționale nu înseamnă că aceste trei partide sunt succesoarele partidului „Șor”.
În 2025, Ministerul Justiției, în baza noilor prevederi ale Legii privind partidele politice, s-a adresat Curții de Apel Chișinău cu solicitarea de a limita activitatea partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”. Ministerul Justiției le-a acuzat că sunt partide succesoare ale partidului neconstituțional „Șor” — adică folosesc aceleași surse de finanțare, aceeași conducere și își coordonează acțiunile din același centru.
În cazul partidului „Inima Moldovei”, Ministerul Justiției a solicitat suspendarea activității partidului din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală. Anterior, am scris că grupul de lucru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) nu a identificat urme de finanțare a partidului „Inima Moldovei” din Rusia.
În sesizările depuse la Curtea Constituțională, partidele au încercat să demonstreze că mecanismul care permite Ministerului Justiției să limiteze rapid activitatea partidelor prin intermediul instanțelor de drept comun încalcă dreptul la asociere și contravine Constituției. Partidele „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare” au insistat, de asemenea, că aceste restricții sunt excesive și încalcă drepturile membrilor acestor partide, care nu au nicio legătură cu partidul „Șor”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
