Captură video/Ion Ceban/Facebook

„Voi merge în toate instanțele, știu că am dreptate”. Ceban, reacție la hotărârea din procesul cu Țoiu

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat că a luat act de decizia primei instanțe din România și va acționa în continuare în conformitate cu legislația națională a țării. În acest sens, el a spus că va merge în toate instanțele. „Știu că am dreptate”, a adăugat Ceban. Reacția vine după ce edilul a pierdut în primă instanță procesul cu ministra de externe a României, căreia i-a cerut despăgubiri de 1 leu.

Primarul a declarat că a luat act de decizia primei instanțe din România. „Orice declarație făcută până acum și în prezent cu scopul de a mă denigra, inclusiv de politicieni, dar și de miniștri, care pretind că au imunitate conform legii, fiind protejați sub acest aspect și având libertatea să spună tot ce gândesc, vreau doar să le aduc aminte că această imunitate nu va dura pe tot parcursul vieții”, a adăugat Ceban.

În continuare, el a declarat că va acționa în conformitate cu legislația națională a României și cu cea internațională.

„Decizia de a mi se interzice intrarea în România a fost una strict cu caracter politic, luată cu două luni înaintea campaniei electorale parlamentare din Republica Moldova, iar despre acest lucru am comunicat. De aceea voi merge în toate instanțele, deoarece știu că am dreptate. (…) Până astăzi nu mi s-a prezentat niciun document sau act care ar demonstra ori ar sta la baza deciziei politice luate împotriva mea”, se mai arată în declarația lui Ceban.

Menționăm că primarul Chișinăului și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională”, Ion Ceban, a pierdut în primă instanță procesul civil intentat împotriva ministrei Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, care asigură interimatul funcției în prezent. Pe 8 iunie, Judecătoria Sectorului 1 București a respins acțiunea depusă de Ceban în acest litigiu. În acțiune, reclamantul, Ion Ceban, i-a solicitat Oanei Țoiu despăgubiri morale în valoare de 1 leu, încetarea oricăror acte de defăimare la adresa sa și, în cazul câștigării procesului, ca pârâta să publice hotărârea pe cheltuiala sa într-un ziar cu acoperire națională.

***

Amintim că Ion Ceban s-a ales cu interdicție de intrare pe teritoriul României, pentru o perioadă de 5 ani, pe data de 9 iulie 2025. Măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Ceban a calificat decizia drept una politică.

Pe 17 iulie, Oana Țoiu a declarat că decizia de a-i interzice lui Ion Ceban accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. În aceiași zi, Ceban a negat afirmațiile Oanei Țoiu, solicitând probe care să i le confirme. Ulterior, Ceban a anunțat că intenționează să o acționeze în judecată pe Oana Țoiu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari/NewsMaker

Adunarea Populară a Găgăuziei va organiza audieri publice privind proiectul de hotărâre pentru desfășurarea alegerilor

Adunarea Populară a Găgăuziei va organiza pe 12 iunie audieri publice asupra proiectului de hotărâre privind organizarea alegerilor regionale. Audierile sunt convocate de Comisia permanentă pentru probleme juridice și sunt deschise deputaților, reprezentanților autorităților, organizațiilor obștești, mass-mediei și cetățenilor interesați. Documentul supus dezbaterii publice propune un mecanism de armonizare a legislației electorale naționale cu cea a autonomiei, pentru a debloca procesul electoral din Găgăuzia.

Documentul stabilește că normele Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei nr. 344/1994 au prioritate în aplicare la soluționarea conflictelor juridice privind organizarea alegerilor. Totodată, proiectul prevede că sintagmele „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei” și „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” sunt considerate echivalente, iar în actele juridice oficiale vor putea fi utilizate ambele denumiri.

Potrivit proiectului, „prezenta hotărâre este orientată spre asigurarea certitudinii juridice și crearea condițiilor pentru desfășurarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei, legislatura a VIII-a, în 2026, și nu poate fi utilizată ca temei pentru limitarea competențelor autonomiei și a statutului său juridic special, prevăzute de Constituția Republicii Moldova.

Proiectul prevede că organul electoral al Găgăuziei va fi formată din nouă membri, trei propuși de Adunarea Populară, trei de Comitetul Executiv și trei de Judecătoria Comrat.

Un element important al proiectului este că candidaturile propuse de Comitetul Executiv și de instanța judecătorească nu pot fi respinse de Adunarea Populară dacă acestea corespund cerințelor legislației electorale. Mandatul Comisiei este de cinci ani, iar președintele și secretarul acesteia vor activa permanent, în timp ce ceilalți membri vor fi convocați de președinte după necesitate.

Membrii Comisiei vor depune un jurământ solemn în fața Adunării Populare.

Proiectul introduce o condiție de rezidență pentru alegători și candidați. La alegerile pentru Adunarea Populară nu vor putea vota persoanele care locuiesc în Găgăuzia de mai puțin de un an și nu au domiciliul în circumscripția electorală respectivă de cel puțin 12 luni. Excepție fac alegătorii care au împlinit 18 ani și votează pentru prima dată.

Deputat în Adunarea Populară poate fi ales un cetățean al Republicii Moldova care a împlinit 21 de ani, are drept de vot, a locuit cel puțin un an pe teritoriul Găgăuziei și locuiește de cel puțin 12 luni în circumscripția pe care dorește să o reprezinte. Pentru înregistrare, candidatul trebuie să prezinte liste de semnături cu 100—150 de alegători din circumscripția respectivă, sau 50—75 de semnături dacă în circumscripție locuiesc mai puțin de 500 de alegători.

Cum vor fi organizate alegerile

Adunarea Populară va fi formată din 35 de deputați, aleși în circumscripții uninominale pe o perioadă de patru ani, câte un mandat la fiecare 5.000 de alegători, cu condiția că fiecare localitate să aibă cel puțin un deputat. Data alegerilor va fi stabilită prin hotărâre a Adunării Populare cu cel puțin 80 de zile înainte de scrutin și numai după confirmarea componenței Comisiei Electorale Centrale cu cel puțin șapte membri.

Proiectul mai prevede că persoanele care dețin funcții publice de responsabilitate, inclusiv bașcanul Găgăuziei, membrii Comitetului Executiv, președinții de raioane și primarii, sunt obligate să-și suspende activitatea în funcție pe perioada campaniei electorale, din momentul înregistrării candidaturii.

Scopul declarat al proiectului este de a asigura claritate juridică și de a crea condiții pentru desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei din 2026. Totodată, documentul subliniază că nu poate fi folosit pentru a limita atribuțiile autonomiei sau statutul său special garantat de legislația Republicii Moldova.

Proiectul urmează să fie transmis Parlamentului și Comisiei Electorale Centrale, iar prevederile vor intra în vigoare la data adoptării.

***

Reamintim, Adunarea Populară a Găgăuziei urma să se întrunească, pe 2 iunie, într-o ședință extraordinară. Principalul subiect de pe ordinea de zi era adoptarea hotărârii „Cu privire la modul de organizare a reglementării juridice a alegerilor regionale pentru Adunarea Populară a Găgăuziei de legislatura a VIII-a în anul 2026”.

Documentul vizează soluționarea divergențelor dintre Comrat și Chișinău privind organizarea alegerilor. Problema constă în existența unor neconcordanțe între Codul Electoral al autonomiei și Codul electoral național, a cărui nouă versiune a fost adoptată în 2023. Acestea nu mai pot fi corectate prin modificarea legislației locale, întrucât mandatul deputaților APG a expirat încă anul trecut. Din acest motiv, organizarea alegerilor pentru noua componență a Adunării Populare este blocată.

Pentru a depăși impasul juridic, la Chișinău au avut loc mai multe reuniuni ale grupurilor de lucru formate din reprezentanți ai autonomiei și ai autorităților centrale, sub egida Președinției. În urma acestor discuții a fost elaborată o hotărâre prin care Chișinăul și Comratul au ajuns la un compromis asupra aspectelor disputate.

Astfel, după două tentative eșuate de organizare a alegerilor pentru Adunarea Populară, situația părea să se apropie de o soluție. Odată cu adoptarea hotărârii, APG ar fi putut aproba componența autorității electorale a autonomiei și stabili data scrutinului. Totuși, la ședința din 2 iunie, proiectul nu a fost examinat din lipsă de cvorum. La reuniune au fost prezenți doar 13 dintre cei 33 de deputați ai Adunării Populare.

În aceeași zi, după eșecul unei noi tentative de a depăși criza politică prelungită, președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia. „Salvarea atribuțiilor noastre era în această hotărâre”, declara el.

NewsMaker a explicat ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri – alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: