mec.md

„Vom analiza dacă a fost imprudență sau reavoință“. Ministerul Educației reacționează după ce Orheiland-ul lui Șor a fost promovat în programul național de studiere a limbii române

Ministerul Educației și Cercetării a comentat, pentru NewsMaker, materialul despre „OrheiLandul” lui Ilan Șor care era promovat în programul național de studiere a limbii române, plătit din bugetul național. Ministerul a declarat că responsabil de elaborarea materialelor didactice este un consorțiu format din universități și organizații ale societății civile. În acest sens, Ministerul le-a cerut explicații, pentru a stabili „dacă eroarea comisă a fost din imprudență sau reavoință”. Potrivit Ministerului, în funcție de circumstanțe vor fi stabilite sancțiuni. Instituția a adăugat că este „inacceptabilă promovarea unor obiective care au fost construite pe banii proveniți din furtul din sistemul bancar al Republicii Moldova”. 

Ministerul Educației și Cercetării a declarat, pentru NewsMaker, că s-a autosesizat și a cerut explicații de la responsabilii de elaborarea testelor de cunoaștere a limbii române, în cadrul Programului Național de studiere a limbii române.

„Pentru implementarea programului, Ministerul Educației și Cercetării a contractat un Consorțiu format din universități și organizații ale societății civile, care este responsabil de elaborarea materialelor didactice, contracararea formatorilor și organizarea instruirilor. Ministerul Educației și Cercetării va stabili dacă eroarea comisă de către persoanele antrenate în consorțiu a fost comisă din imprudență sau reavoință”, au declarat reprezentanții Ministerului.

Instituția a adăugat că „în funcție de circumstanțe vor fi stabilite sancțiunile aplicabile”.

Ministerul a ținut să mai adauge, într-un comentariu pentru NewsMaker, că „din momentul sesizării cazului în mass-media, materialele au fost ajustate”. „Ministerul consideră inacceptabilă promovarea unor obiective care au fost construite pe banii proveniți din furtul din sistemul bancar al Republicii Moldova”, au conchis reprezentanții Ministerului.

Pe 14 septembrie, NewsMaker a scris că un fragment din testul de evaluare finală pentru nivelul B1, inclus în programul național de studiere a limbii române, elaborat de Ministerul Educației, este despre „OrheiLandul” lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare și al cărui partid a fost declarat în afara Constituției și catalogat drept „organizație criminală” de către autorități, în repetate rânduri. „Parcul cultural familial „Orheiland”. Mulți copii din Republica Moldova, de ziua lor, adică de 1 iunie, au fost la Orhei. Aici a fost inaugurat cel mai mare parc cultural familial din țară – Orheiland. Parcul este dotat cu zeci de atracții moderne, printre care tobogane glonflabile și cu apă. Un teren de joacă multifuncțional, inclusiv pentru copiii cu nevoi speciale” – este un fragment care se regăsea în programul național de studiere a limbii române. Detalii AICI.

***

Programul național de studiere a limbii române este destinat adulților care vor să își perfecționeze cunoștințele sau să studieze limba română de la zero. Programul național privind învățarea limbii române pentru 2023-2025 a fost aprobat de Guvern anul trecut. În 2023, în cadrul programului au fost instruite 6 550 de persoane.

Anul acesta, cele mai multe cereri au fost depuse de persoane care locuiesc în Chișinău – 6 911, urmat de UTA Găgăuzia – 1 586, Bălți – 682, Tiraspol – 622. Restul 2 971 cereri au fost depuse de persoane din celelalte raioane ale țării. Din numărul total de solicitanți, peste 9 000 au cerut să studieze nivelul începător (A1) sau nivelul elementar (A2). Mai mult de jumătate sau 56% au cerut să facă cursurile online, iar restul  44 % –  cu prezență fizică. Peste 75% din persoane doresc să urmeze cursurile după orele de serviciu.

Pentru ediția din anul curent a programului, Ministerul Educației a alocat 10 milioane de lei.

***

Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc.

Potrivit unor investigații jurnalistice, el a trăit în Israel, de unde a continuat să se implice în politica de la Chișinău, inițial prin intermediul partidului său care îi purta numele, declarat neconstituțional între timp, iar ulterior – prin intermediul formațiunilor politice afiliate lui.

În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci, Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut că decizia Curții de Apel „îl lasă rece” și că nu are de gând să se conformeze acesteia.

Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Din 2024, Șor s-a stabilit în Rusia, unde a constituit Blocul „Victorie”, din care fac parte partide-satelit din Moldova. La evenimentele organizate periodic la Moscova participă bașcanul Evghenia Guțul, președintele Adunării Populare a Găgăuziei Dmitrii Constantinov, liderul „Șansă” Alexei Lungu, deputata Marina Tauber și parlamentarul Vasile Bolea, care a fost desemnat candidatul Blocului „Victorie” la funcția de președinte al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: