mec.md

„Vom analiza dacă a fost imprudență sau reavoință“. Ministerul Educației reacționează după ce Orheiland-ul lui Șor a fost promovat în programul național de studiere a limbii române

Ministerul Educației și Cercetării a comentat, pentru NewsMaker, materialul despre „OrheiLandul” lui Ilan Șor care era promovat în programul național de studiere a limbii române, plătit din bugetul național. Ministerul a declarat că responsabil de elaborarea materialelor didactice este un consorțiu format din universități și organizații ale societății civile. În acest sens, Ministerul le-a cerut explicații, pentru a stabili „dacă eroarea comisă a fost din imprudență sau reavoință”. Potrivit Ministerului, în funcție de circumstanțe vor fi stabilite sancțiuni. Instituția a adăugat că este „inacceptabilă promovarea unor obiective care au fost construite pe banii proveniți din furtul din sistemul bancar al Republicii Moldova”. 

Ministerul Educației și Cercetării a declarat, pentru NewsMaker, că s-a autosesizat și a cerut explicații de la responsabilii de elaborarea testelor de cunoaștere a limbii române, în cadrul Programului Național de studiere a limbii române.

„Pentru implementarea programului, Ministerul Educației și Cercetării a contractat un Consorțiu format din universități și organizații ale societății civile, care este responsabil de elaborarea materialelor didactice, contracararea formatorilor și organizarea instruirilor. Ministerul Educației și Cercetării va stabili dacă eroarea comisă de către persoanele antrenate în consorțiu a fost comisă din imprudență sau reavoință”, au declarat reprezentanții Ministerului.

Instituția a adăugat că „în funcție de circumstanțe vor fi stabilite sancțiunile aplicabile”.

Ministerul a ținut să mai adauge, într-un comentariu pentru NewsMaker, că „din momentul sesizării cazului în mass-media, materialele au fost ajustate”. „Ministerul consideră inacceptabilă promovarea unor obiective care au fost construite pe banii proveniți din furtul din sistemul bancar al Republicii Moldova”, au conchis reprezentanții Ministerului.

Pe 14 septembrie, NewsMaker a scris că un fragment din testul de evaluare finală pentru nivelul B1, inclus în programul național de studiere a limbii române, elaborat de Ministerul Educației, este despre „OrheiLandul” lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare și al cărui partid a fost declarat în afara Constituției și catalogat drept „organizație criminală” de către autorități, în repetate rânduri. „Parcul cultural familial „Orheiland”. Mulți copii din Republica Moldova, de ziua lor, adică de 1 iunie, au fost la Orhei. Aici a fost inaugurat cel mai mare parc cultural familial din țară – Orheiland. Parcul este dotat cu zeci de atracții moderne, printre care tobogane glonflabile și cu apă. Un teren de joacă multifuncțional, inclusiv pentru copiii cu nevoi speciale” – este un fragment care se regăsea în programul național de studiere a limbii române. Detalii AICI.

***

Programul național de studiere a limbii române este destinat adulților care vor să își perfecționeze cunoștințele sau să studieze limba română de la zero. Programul național privind învățarea limbii române pentru 2023-2025 a fost aprobat de Guvern anul trecut. În 2023, în cadrul programului au fost instruite 6 550 de persoane.

Anul acesta, cele mai multe cereri au fost depuse de persoane care locuiesc în Chișinău – 6 911, urmat de UTA Găgăuzia – 1 586, Bălți – 682, Tiraspol – 622. Restul 2 971 cereri au fost depuse de persoane din celelalte raioane ale țării. Din numărul total de solicitanți, peste 9 000 au cerut să studieze nivelul începător (A1) sau nivelul elementar (A2). Mai mult de jumătate sau 56% au cerut să facă cursurile online, iar restul  44 % –  cu prezență fizică. Peste 75% din persoane doresc să urmeze cursurile după orele de serviciu.

Pentru ediția din anul curent a programului, Ministerul Educației a alocat 10 milioane de lei.

***

Ilan Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc.

Potrivit unor investigații jurnalistice, el a trăit în Israel, de unde a continuat să se implice în politica de la Chișinău, inițial prin intermediul partidului său care îi purta numele, declarat neconstituțional între timp, iar ulterior – prin intermediul formațiunilor politice afiliate lui.

În aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci, Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut că decizia Curții de Apel „îl lasă rece” și că nu are de gând să se conformeze acesteia.

Ilan Șor se află în lista neagră a guvernelor american și britanic. La fel, el figurează pe listele de sancțiuni impuse inclusiv de Canada și UE, pentru legături cu Kremlinul și tentative de destabilizare a Moldovei.

Din 2024, Șor s-a stabilit în Rusia, unde a constituit Blocul „Victorie”, din care fac parte partide-satelit din Moldova. La evenimentele organizate periodic la Moscova participă bașcanul Evghenia Guțul, președintele Adunării Populare a Găgăuziei Dmitrii Constantinov, liderul „Șansă” Alexei Lungu, deputata Marina Tauber și parlamentarul Vasile Bolea, care a fost desemnat candidatul Blocului „Victorie” la funcția de președinte al Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: