Știri

„Vom continua să sprijinim poporul ucrainean”. Maia Sandu, la 1000 de zile de la invazia Rusiei în Ucraina (VIDEO)

Anatol Cibotari
| 19 noiembrie, 2024
13:34

„Ucraina luptă neobosit pentru a-și apăra pământul și libertatea cu un curaj incredibil”, a subliniat Maia Sandu, adăugând că „această luptă este despre restabilirea credinței într-o lume în care suveranitatea și integritatea teritorială sunt respectate de toți. Moldova este alături de tine – acum și întotdeauna”. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj în contextul împlinirii a 1.000 de zile de la începutul războiului din Ucraina.

„Azi se împlinesc o mie de zile de când Ucraina rezistă în fața unei agresiuni cumplite.

Aceste o mie de zile înseamnă bombe care cad nemilos peste casele ucrainenilor, copii deportați, familii despărțite, spitale, școli și grădinițe distruse, orașe și sate șterse de pe hartă, mii de vieți prețioase pierdute. Dar ucrainenii rezistă pentru că își iubesc țara. Pentru că vor să o păstreze pentru generațiile viitoare. Ucrainenii își apără nu doar propriul pământ, ei apără și pacea noastră, ei apără pacea de pe continentul nostru.

Noi, moldovenii, știm valoarea păcii. Tocmai de aceea, ne-am unit și am dat dovadă de solidaritate. Am deschis ușile caselor și inimile noastre pentru miile de refugiați ucraineni, oferindu-le un loc sigur și sprijinul de care aveau nevoie. Moldova rămâne alături de vecinii și prietenii noștri ucraineni. Vom continua să sprijinim poporul ucrainean – pentru că împreună credem într-un viitor al păcii și al libertății, menționează președintele.

For 1,000 days, Ukraine has been fighting tirelessly to defend its land and freedom with incredible courage.

This fight is about restoring faith in a world where sovereignty and territorial integrity are respected by all.

Moldova stands by your side—now and always. pic.twitter.com/tgigUPbPJh

— Maia Sandu (@sandumaiamd) November 19, 2024

La aproape trei ani de la începutul invaziei rusești în Ucraina, experții militari analizează evoluțiile conflictului și perspectivele viitoare. În ciuda faptului că Rusia nu a reușit să își atingă obiectivul inițial de a doborî guvernul ucrainean și de a aduce Ucraina sub influența Moscovei, aceasta a reușit să își consolideze controlul asupra unei părți semnificative din estul Ucrainei, incluzând regiunile industriale cheie și un pod terestru către Crimeea. Cu toate acestea, trupele ruse continuă să întâmpine dificultăți în a avansa rapid, iar Ucraina a demonstrat o apărare eficientă, transmite SkyNews.

Recent, președintele SUA, Joe Biden, a aprobat un nou tip de atacuri pentru Ucraina, permițându-i să folosească rachete tactice americane ATACMS cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte adânc în interiorul teritoriului rus. Cu toate acestea, experții sugerează că aceste rachete nu vor fi suficiente pentru a înfrunta atacurile aeriene rusești și pentru a schimba dramatic traiectoria războiului.

Rusia continuă să folosească drone iraniene și rachete de croazieră pentru a pune presiune asupra Ucrainei, în timp ce aceasta din urmă se bazează tot mai mult pe rachete britanice și franceze pentru a răspunde atacurilor.

Din punct de vedere al resurselor umane, Rusia beneficiază de sprijinul trupelor nord-coreene, dar expertul în apărare Simon Diggins atrage atenția asupra provocărilor pe termen lung ale acestui ajutor, având în vedere lipsa experienței de luptă a acestora.

În ciuda tuturor dificultăților, Ucraina continuă să reziste și să lupte pentru suveranitatea sa, cu sprijinul comunității internaționale. Potrivit rapoartelor ONU, până la 31 august 2024, conflictele au dus la moartea a cel puțin 11.743 de civili și rănirea a 24.614 persoane, iar autoritățile ucrainene au raportat 589 de copii uciși în război. Este posibil ca numărul real al victimelor să fie mult mai mare, având în vedere dificultățile de a verifica decesele și rănirile, mai ales în zonele de conflict intens, cum ar fi orașul-port Mariupol.

Autoritățile din Republica Moldova au condamnat repetat acțiunile Rusiei și au acordat sprijin refugiaților care au fugit din calea conflictului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Maia Sandu, Război Ucraina

Știri similare

Politică

Maia Sandu așteaptă soluții de la Guvern pentru siguranța online a copiilor: „Cel mai realist – să ne asigurăm că interdicția de folosire a telefoanelor la școală este aplicată”

Politică

„Astăzi o putem vorbi liber, fără teamă”. Mesajul Maiei Sandu cu ocazia Zilei Limbii Române

Viață

Procurorii, indignați după un interviu cu Igor Grosu: Respectăm dreptul la critică, dar trebuie să se raporteze la argumente și probe

Mihaela Conovali
| 11 septembrie, 2026
09:57

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) susține că își exercită atribuțiile în conformitate cu legea și nu confirmă formal fiecare concluzie a Comisiei de evaluare. Potrivit CSP, nepromovarea evaluării externe a unui procuror poate fi constatată „în baza dovezilor care confirmă necorespunderea criteriilor de integritate, nu doar a existenței unor dubii serioase”. Declarațiile reprezintă o reacție la afirmațiile făcute în emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, cu participarea președintelui Parlamentului și liderului PAS, Igor Grosu, în cadrul căreia oficialul și prezentatorul TV s-au referit la rapoartele vetting, respinse în mod repetat de CSP.

„CSP respectă libertatea de exprimare, dreptul la critică și necesitatea unui control public exigent asupra activității instituțiilor. Totuși, critica unei hotărâri trebuie să se raporteze la argumentele și probele pe care aceasta se întemeiază, fără a atribui membrilor Consiliului, în lipsa unor elemente concrete, motive determinate de solidaritatea profesională”, au comunicat reprezentanții CSP.

Membrii CSP au mai declarat că, potrivit legii, Comisia de evaluare externă verifică integritatea etică și financiară a subiectului evaluării și întocmește un raport motivat, iar Consiliul examinează raportul împreună cu întregul dosar și adoptă o hotărâre. „Curtea Constituțională a reținut că nepromovarea poate fi constatată de Consiliu în baza dovezilor care confirmă necorespunderea criteriilor de integritate, nu doar a existenței unor dubii serioase. Raportul Comisiei reprezintă, astfel, un element esențial al procedurii, dar nu predetermină automat soluția CSP. Consiliul nu este chemat să confirme formal fiecare concluzie a Comisiei, ci să își exercite efectiv competența atribuită de lege și să adopte o hotărâre proprie, motivată pe baza întregului dosar. Exercitarea acestei competențe nu reprezintă o opoziție față de Comisie și nici o abatere de la procesul de evaluare”, au menționat reprezentanții CSP.

Reprezentanții CSP au menționat că hotărârile instituției „aparțin plenului, nu unor membri individuali și nici unei „bresle””: „Formulările „vreo șase membre de acolo, ridică mânuțele”, „stimații procurori din CSP” și „breasla face zid” reduc nejustificat instituția la originea profesională a unei părți dintre membrii săi și trivializează exercitarea votului într-un organ constituțional. CSP condamnă ferm utilizarea, de către persoane care exercită funcții publice, reprezentanți ai mediului public ori formatori de opinie, a unui limbaj depreciativ, ironizant sau generalizator la adresa instituției și a membrilor săi, precum și plasarea activității Consiliului într-un registru public preponderent acuzator”.

„CSP își exercită atribuțiile în conformitate cu cadrul legal, prin examinarea individuală a fiecărui dosar, aprecierea ansamblului probelor și adoptarea unor hotărâri motivate, supuse controlului judecătoresc. (…) Consiliul nu solicită protecție față de critică, ci o dezbatere publică responsabilă”, au conchis reprezentanții CSP.

Menționăm că declarația CSP a fost emisă din numele președintelui instituției, Dumitru Obadă, și a patru membri: Aliona Nesterov, Eduard Panea, Elena Roșior și Mihail Sorbala.

***

Amintim că, pe 9 septembrie, la emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, prezentatorul TV l-a întrebat pe Igor Grosu despre procedura de vetting, menționând că „avem procurori care n-au trecut de trei ori – pre-vettingul, vettingul și CSP-ul, foarte frumușel, vreo șase membri de acolo ridică mânuțele și îi promovează”. La rândul său, președintele Parlamentului și liderul PAS s-a adresat către CSP, menționând că „breasla face zid” și că rapoartele vetting cu recomandări de nepromovare și respinse în mod repetat de instituție „știrbesc din credibilitatea” acesteia. Potrivit lui Grosu, în acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii are „mai mult curaj”. În același timp, Grosu a spus că guvernarea nu indică „cine trebuie să promoveze și cine nu trebuie să promoveze” evaluarea externă.