Viață

„Vor fi negocieri privind fluxul de gaze în regiunea transnistreană“. Recean, detalii despre discuțiile cu Gazprom din Rusia

Mihaela Conovali
| 21 noiembrie, 2024
10:14

Premierul Dorin Recean a declarat că, la întrevederea cu reprezentanții Gazprom – de la Sankt-Petersburg, este important să meargă ministrul Energiei Victor Parlicov. La discuții, a comunicat Recean, va pleca și directorul interimar al Moldovagaz dar și noul director desemnat al Moldovagaz în rezultatul concursului. „Acolo vor fi negocieri în ceea ce privește cum asigurăm fluxul de gaze naturale către regiunea transnistreană”, a menționat premierul, adăugând că livrările sunt importante inclusiv pentru cetățenii care locuiesc pe malul drept al Nistrului „pentru că asta ne asigură cel mai mic tarif la energia electrică”.

La emisiunea Cutia Neagră de la TV8, Recean a comunicat ce se va discuta la Sankt-Petersburg.

„Este un subiect foarte serios și este legat de tranzitul gazelor pentru regiunea transnistreană și, în general, livrările către regiunea transnistreană pentru că dincolo de orice acolo trăiesc cetățenii Republicii Moldova. Noi tot, indirect, avem responsabilitatea pentru care sunt condițiile de trai acolo. Mai mult ca atât – malul drept are tarifele la energia electrică la nivelul acesta pe care îl avem în virtutea faptului că există acest tranzit de gaze naturale către regiunea transnistreană și corespunzător acolo trebuie să discutăm acest lucru. (…) Acolo vor fi negocieri în ceea ce privește cum asigurăm fluxul de gaze naturale către regiunea transnistreană. (…) Sunt foarte importante aceste livrări inclusiv pentru fiecare dintre noi, mă refer la cetățenii Republicii Moldova care locuiesc pe malul drept pentru că asta ne asigură cel mai mic tarif la energia electrică”, a declarat premierul, adăugând că „Ucraina nu este singura cale de a transporta gazele naturale către regiunea transnistreană”.

„Este important să meargă domnul Parlicov, va merge directorul interimar al Moldovagaz dar și noul director desemnat a Moldovagaz în rezultatul concursului pentru că Consiliul de Observatori care este controlat în esență de Gazprom încă nu l-a aprobat”, a comunicat Recean.

Întrebat dacă se ia în calcul reluarea contractului pentru livrarea gazului rusesc și pe malul drept, Recean a declarat: „Noi avem obligația să asigurăm cetățenii Republicii Moldova cu cel mai ieftin gaz care există pe piață și asta vom face”. Întrebat dacă gazul rusesc este mai ieftin decât cel care îl cumpărăm, premierul a răspuns: „La această etapă – nu”.

Pe 20 noiembrie, ministrul Energiei Victor Parlicov a anunțat că a fost invitat de reprezentanții concernului rus Gazprom la discuții, la Sankt-Petersburg. Subiectul prioritar al discuțiilor, a comunicat Parlicov, va fi furnizarea de gaze naturale către regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit prin Ucraina. „Urmează să coordonăm și cu domnul prim-ministru vizita și pozițiile, dar noi vom face tot ce depinde de noi pentru a ne asigura că fluxurile de gaze sunt stabile, consumatorii sunt asigurați și este stabilitate și în regiunea transnistreană”, a spus Parlicov. Ministrul a mai declarat că, la Sankt-Petersburg, se va discuta și despre aprobarea noii componențe a Consiliului de Administrație al Moldovagaz. Detalii AICI.

***

În octombrie 2021, Gazprom și Moldovagaz au semnat un contract, cu o durată de cinci ani, pentru furnizarea a 3,3 miliarde de metri cubi de gaze anual. Aceste volume urmau a fi distribuite pentru consumul malului drept și cel stâng al Nistrului, însă, la sfârșitul anului 2022, concernul rusesc a redus la jumătate cantitatea de gaze naturale furnizată Republicii Moldova. În prezent, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz tranzitează zilnic Ucraina din Rusia, fiind livrat în regiunea transnistreană. Cantitatea necesară de gaze naturale pentru consumul malului drept al Nistrului este procurată de pe piața europeană.

Gazul rusesc livrat în Europa, inclusiv cel pentru regiunea transnistreană, tranzitează teritoriul ucrainean, iar contractul de tranzit dintre Federația Rusă și Ucraina va expira la 1 ianuarie 2025. Kievul a declarat, în repetate rânduri, că nu intenționează să prelungească contractul respectiv, motivul fiind invazia Rusiei pe scară largă asupra Ucrainei, care a început în februarie 2022. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene au menționat anterior că tranzitul de gaz rusesc către UE poate fi păstrat dacă un consorțiu sau una dintre țările-membre ale Uniunii Europene va „acționa ca agent de tranzit pentru propriile sale gaze” din Federația Rusă.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

discutie, Dorin Recean, gazprom, Ministrul Energiei, negocieri, sankt petersburg, victor parlicov

Știri similare

Aderare la UE

Undă verde pentru deschiderea Clusterului 6 de negocieri Moldova-UE: toate cele 27 de state membre au spus „da”

Viață

Polaris, care vrea să opereze zboruri comerciale, respinge zvonurile despre legături cu Recean: ce spune despre proprietari

Aderare la UE

Chișinăul, după gestul Ungariei privind clusterele 2 și 3 pentru Moldova și Ucraina: „Discuțiile vor continua în septembrie”

Mihaela Conovali
| 23 iulie, 2026
14:47

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că nu are informații despre cele relatate în presa ucraineană, potrivit cărora Ungaria a refuzat să aprobe rezultatele evaluării clusterelor de negociere 2 și 3 pentru Ucraina și Republica Moldova. Între timp, în contextul acestor informații apărute în presa ucraineană, a reacționat Biroul pentru Integrare Europeană, subordonat funcțional viceprim-ministrului pentru integrare europeană. Biroul a declarat că „deschiderea fiecărui grup de capitole presupune un proces firesc de consultări” și și-a exprimat încrederea că „deciziile privind următoarele clustere vor fi adoptate în perioada următoare”.

„N-am detalii la capitolul acesta. Ceva am citit, dar am citit o știre că era legat de Ucraina și asta cumva e o tradiție, îmi pare rău să spun, un trend. Partea ungară mai greu și mai insistent caută argumente pentru a deschide un cluster sau altul. Promit să mă interesez mai bine (…) pentru a veni cu informații exhaustive”, a declarat Grosu în dimineața zilei de 23 iulie.

Biroul pentru Integrare Europeană, subdiviziune din cadrul Cancelariei de Stat și subordonată funcțional viceprim-ministrului pentru integrare europeană, a declarat, în contextul informațiilor vehiculate în presa ucraineană, că „Moldova este pregătită din punct de vedere tehnic pentru deschiderea tuturor clusterelor de negocieri cu Uniunea Europeană”.

„Deschiderea fiecărui grup de capitole presupune un proces firesc de consultări și decizii între instituțiile europene și toate cele 27 de state membre. Discuțiile privind clusterele rămase sunt deja în desfășurare și vor continua în luna septembrie, după încheierea vacanței de vară a instituțiilor europene. Republica Moldova își face partea sa: implementăm reformele asumate, livrăm rezultate și continuăm pregătirile tehnice necesare pentru următoarele etape de negocieri. Suntem în contact permanent cu Președinția irlandeză a Consiliului UE și cu statele membre și avem încredere că deciziile privind următoarele clustere vor fi adoptate în perioada următoare”, a adăugat Biroul.

***

Pe 22 iulie, publicația ucraineană Evropeiskaia Pravda a scris, pe surse, că din cauza poziției Ungariei, chestiunea deschiderii clusterelor 2 și 3 pentru Ucraina a fost amânată până în septembrie. Potrivit sursei citate, Ungaria a refuzat să aprobe rezultatele evaluării clusterelor de negociere 2 și 3 pentru Ucraina și Republica Moldova în cadrul reuniunii grupului de lucru al Consiliului UE pentru extindere. Potrivit presei ucrainene, aceasta a fost a doua încercare de a convinge Budapesta, iar o nouă rundă este programată pentru 1 septembrie. Anterior, pe 17 iulie, Ungaria a refuzat deschiderea clusterelor 2 și 3 pentru Ucraina, dar a acceptat clusterul 3 pentru Republica Moldova, variantă care nu a fost susținută de majoritatea statelor UE, astfel că nicio decizie nu a fost luată, a adăugat presa ucraineană.

Clusterul 2 vizează domeniul „Piața internă”, iar clusterul 3 – „Competitivitate și creștere incluzivă”.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare.

Pe 14 iulie, Republica Moldova și Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru Clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul celei de-a treia Conferințe interguvernamentale Republica Moldova–Uniunea Europeană, desfășurată la Bruxelles.

În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.