Андрей Мардарь / NewsMaker

Vor susține socialiștii inițiativa de modificare a Constituției? Deputații s-au întrunit în ședință plenară (LIVE)

Deputații s-au întrunit, pe 16 septembrie, în ședință plenară. Printre subiectele care vor fi examinate se numără cel cu privire la majorarea pensiilor, dar și cel de modificare a Constituției, în vederea „consolidării independenței sistemului judecătoresc”. Proiectele de lege pentru modificarea Constituției se adoptă cu votul majorității constituționale, ceea ce înseamnă că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care deține majoritatea în Parlament, va avea nevoie de încă cel puțin 5 voturi.

Pe ordinea de zi a ședinței este proiectul de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova. Proiectul ține de consolidarea independenței sistemului judecătoresc și a fost avizat, în ajun, în cadrul ședințelor comisiilor permanente. Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco a precizat că proiectul prevede excluderea termenului inițial de 5 ani pentru care sunt numiți judecătorii. Astfel, toți magistrații vor fi numiți până la atingerea plafonului de vârstă.

Totodată, în Legea Supremă ar urma să fie introdusă prevederea, potrivit căreia președintele R.Moldova va putea să respingă candidaturile propuse de CSM doar o singură dată. La fel, judecătorii vor beneficia doar de imunitate funcțională, și nu generală. În ce privește CSM, acesta ar urma să fie reformat. Mai exact, CSM va deveni și prin Constituție „garant al independenței autorității judecătorești”. Din CSM vor fi excluși cei 3 membri de drept – ministrul justiției, procurorul general și președintele CSJ. În acest sens, Consiliul va fi constituit din 12 membri – 6 membri judecători aleși de adunarea generală a judecătorilor și 6 membri non-judecători aleși de Parlament.

Membrii non-judecători vor fi confirmați cu votul a 3/5 dintre deputați pentru un mandat de 6 ani și cel mult 2 mandate (12 ani). Dacă va exista blocaj în identificarea celor 3/5 de voturi, la nivelul legii organice se va stabili mecanismul de deblocare. Membrii CSM vor putea fi revocați pentru motive disciplinare. Membrii actuali din rândul non-judecătorilor vor trebui confirmați cu votul a 3/5. O altă modificare ține de faptul că judecătorii de la CSJ vor fi numiți de președintele R.Moldova, și nu de către Parlament, cum este în prezent.

Proiectele de lege pentru modificarea Constituției se adoptă cu votul majorității constituționale, adică cu sprijinul a cel puțin 68 de deputați. Fracțiunea parlamentară PAS are 63 de mandate în Parlament, iar pentru modificarea Legii Supreme mai are nevoie de voturile a cel puțin 5 deputați din opoziție.

De asemenea, deputații vor examina proiectul pentru modificarea Legii cu privire la Curtea Supremă de Justiție. Va fi examinat și proiectul de hotărâre privind desemnarea unor membri ai Comisiei Electorale Centrale, dar și cel cu privire la majorarea pensiilor.

Tot în cadrul ședinței de astăzi, urmează a fi dezbătute proiecte din domeniul social cum ar fi proiectul pentru modificarea Legii privind sistemul public de pensii.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: