Viață

„Vorbim de un proces penal și este vizat personal primarul”. Interviu NM cu ministrul Sergiu Prodan, despre scandalul privind renovarea străzii 31 August

Alina Mihalchina
| 14 iunie, 2023
21:06

Cum pot lucrările de renovare din centrul Chișinăului să distrugă obiecte de patrimoniu cultural și să se soldeze cu dosare penale? De ce lucrările din strada 31 August au ajuns într-un punct mort? În ce condiții va fi oferită clădirea Bibliotecii Naționale Mitropoliei Basarabiei? La aceste și alte întrebări a răspuns pentru NM în cadrul unui interviu ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

„Lucrările fără proiect sunt o aventură și o improvizare”

În data de 12 iunie, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a acuzat guvernarea de tergiversarea lucrărilor de reparație a străzii 31 August, unde în luna martie au fost descoperite fragmente de pavaj din perioada când primar al Chișinăului era Karl Schmidt. Care este părerea ministerului referitor la aceste acuzații?

În aceeași zi [12 iunie] am fost surprins să aflu că Primăria deja de patru luni „caută acces” la Ministerul Culturii și că lucrările de pe 31 August sunt tergiversate din cauza „incapacității” Guvernului în general și în special a Ministerului Culturii. Primarul Ion Ceban nu a concretizat, însă ce așteptări are de la Ministerul Culturii, în ce ar trebui să constea inițiativa ministerului și la ce acte normative se referă când declară că ministerul ar trebui să facă ceva și nu face.

Domnul primar nu a indicat din ce cauză a suspendat lucrările [pe strada 31 August] și ce act normativ – hotărâre de Guvern sau ordin al Ministerului Culturii – l-a împiedicat să continue lucrările. De facto, Primăria a stopat lucrările în baza dispoziției Agenției Naționale Arheologice (ANA), după ce muncitorii au depistat sub stratul de asfalt fragmente de pavaj vechi, iar societatea civilă a reacționat la această descoperire.

Agenția a mai dispus efectuarea unor lucrări de cercetare. În data de 9 aprilie, ANA a transmis Primăriei raportul solicitat. Din păcate, aceasta a fost singura acțiune legală întreprinsă de Primăria Chișinău.

Dacă Primăria ar fi început lucrările așa cum stipulează legea, adică după ce ar fi primit concluzia Consiliului Național al Monumentelor Istorice (CNMI) și cercetarea arheologică, ar fi aflat, fără a scormoni toată strada, că sub asfalt este pavaj. Dar nu s-a făcut așa, chiar dacă strada e în centrul istoric al orașului, care este în întregime un monument de arhitectură. Toate lucrările din această zonă trebuie coordonate cu CNMI. Primăria, însă a făcut aceste lucrări ilegal.

Reiese că toate lucrările de schimbare a pavajului în centrul Chișinăului se efectuează prin derogare de la procedura legală?

Schimbarea asfaltului și a pavajului în centrul istoric al Capitalei este efectuată ilegal de către Primărie, iar de acest caz ar trebui să se ocupe procuratura deoarece au fost provocate daune orașului, societății și monumentelor de arhitectură. Legea a fost încălcată chiar din primele zile de efectuare a lucrărilor, care nu au fost coordonate. Slavă Domnului, în cazul străzii 31 August s-a sesizat societatea civilă și a întreprins rapid acțiuni de rigoare, dar sunt foarte multe străzi unde a fost descoperit pavaj, care a fost imediat nimicit. Toate aceste cazuri sunt documentate.

Primăria trebuie să modifice proiectul [privind lucrările din strada 31 August] și să-l prezinte spre examinare CNMI. Ei nu o fac nu pentru că nu vor, dar pentru că nu au un proiect modificat, așa cum nu au nici proiectul inițial. Nu există niciun document, în general, care ar permite efectuarea acestor lucrări.

Tudor Mardei/NewsMaker

Acum problema nu constă în faptul că Primăria este nemulțumită, dar în aceea că primarul și Primăria au înțeles ce au comis, deoarece lucrările fără proiect sunt o aventură și o improvizare.

Primăria a primit fonduri de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și de la Banca Europeană de Investiții (BEI) în baza autorizațiilor Primăriei pentru efectuarea lucrărilor. Este documentul de bază pe care îl poate emite doar Primăria. Dar Primăria nu poate oferi acest document fără concluzia CNMI și fără expertiza arheologică.

„De acest caz trebuie să se ocupe instanța de judecată și îl vizează direct pe primarul Capitalei”

Ion Ceban susține că nu a primit niciun răspuns de la Ministerul Culturii referitor la propunerea de a forma un grup de lucru comun. Ați primit astfel de solicitări de la Primărie?

La inițiativa Ministerului Culturii, am avut în data de 6 aprilie, o întrevedere cu reprezentanții Primăriei. La întâlnire a fost prezent viceprimarul Ilie Ceban, șeful Direcției Transport Public și Comunicații, Vitalie Mihalache, șeful adjunct al Departamentului Arhitectură, Igor Vrabie.

În aceeași zi, pe data de 6 aprilie, primarul Ceban, care nu a fost prezent la întâlnire, ne-a trimis o scrisoare pe care am primit-o în data de 11 aprilie. Nu am răspuns la scrisoare deoarece, în data de 9 aprilie, Agenția Națională Arheologică a oferit răspunsul prin transmiterea raportului tehnic și arheologic.

În data de 12 iunie am primit o scrisoare de la domnul Mihalache, care a solicitat repetat crearea grupului de lucru comun. La această scrisoare a fost anexată și copia scrisorii din 2 mai, la care noi nu am răspuns. Dar noi, de fapt, nu am primit scrisoarea din 2 mai. Posibil că aceasta nici nu a fost expediată.

Ei încearcă acum să prezinte lucrurile în felul următor: ministerul ne-a interzis, nu putem [să continuăm lucrările], trebuie să ascultăm ce spune ministerul. Ordinele mele, interdicțiile, recomandările nu-i obligă la nimic. Ei pot lua în calcul sfaturile noastre, dar le pot și ignora. Au toată puterea: pot forma și un grup de lucru, pot invita și arhitecți. Dar ei sunt obligați să dispună de avizul pozitiv al CNMI semnat de ministrul Culturii. Nu țin minte să fi semnat un astfel de aviz.

Cu ce se poate solda acest caz?

Primăria nu dispune de proiect, nu-l poate schimba deoarece în procesul de elaborare a unui document nou trebuie să te bazezi pe proiectul inițial, care nu a fost aprobat și prin urmare este ilegal. Și totul va ieși la iveală. Când BERD va afla că a finanțat o construcție ilegală de o asemenea amploare, prejudiciul adus statului se va raporta la sume inimaginabile. Vorbim de un proces penal și este vizat personal primarul, deoarece el este responsabil de respectarea legii pe teritoriul municipiului. Primarul este responsabil de ceea ce semnează. A semnat un act ilegal și a permis efectuarea lucrărilor pe această stradă.

De ce lucrările nu au fost stopate mai devreme, dacă sunt ilegale?

Respectarea legii este asigurată de poliție. Este Agenția de Supraveghere Tehnică (AST) care urmărește legalitatea dar și procesul de efectuare a lucrărilor. AST trebuie să vină și să verifice documentele: „În baza căror acte munciți, domnilor?”. Foștii șefi ai Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor au limitat atât de mult drepturile agenției, încât acum inspectorii nu pot face nimic fără Agenția de Supraveghere Tehnică.

Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a emis 50 de protocoale pe faptul încălcărilor comise în centrul istoric [inclusiv 31 August], le-a transmis poliției, aceștia au înregistrat încălcările și au restituit actele AST. Agenția de Supraveghere Tehnică a oprit repetat lucrările, dar primăria continuă să lucreze. În cazul în care AST va stopa pentru a treia oară lucrările, atunci de acest caz se va ocupa procuratura.

Tudor Mardei/NewsMaker

„Preocuparea noastră nu este proprietatea, dar păstrarea monumentelor”

Referitor la patrimoniul cultural, ce puteți să ne spuneți despre decizia de a transmite în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, care se subordonează Patriarhiei Române, o clădire a Bibliotecii Naționale?

Este inițiativa unui grup de deputați drept răspuns la numeroasele solicitări ale Mitropoliei Basarabiei. Guvernul și Ministerul Culturii urmau să ofere un aviz atunci când inițiativa a fost înregistrată sub forma unui proiect de lege. Dar nu am oferit avizul: nu pentru că ar putea fi unul pozitiv sau negativ, dar din cauză că suntem în căutarea unor soluții pentru Biblioteca Națională. Această situație are două aspecte: interesele și necesitățile bibliotecii și conservarea unui monument arhitectural, adică a clădirii fostului Seminar Teologic. Consider că sunt două probleme diferite, care trebuie delimitate.

Să începem cu biblioteca. Biblioteca Națională are două clădiri. Blocul doi [despre care vorbim acum] a fost transmis în folosință bibliotecii, deoarece blocul principal era plin. A fost o soluție temporară. Dar acum și blocul doi e plin, clădirea este veche, la etajul doi rafturile cu cărți sunt amplasate pe perimetrul pereților ca să nu cadă. Este o situație catastrofală. Trebuie să construim o clădire nouă pentru bibliotecă.

Pot să vă asigur că atât timp cât nu este construită o clădire nouă, până când nu se vor îmbunătăți condițiile, biblioteca nu va fi transferată nicăieri. Dacă vorbim despre clădire, nu văd altă soluție decât un parteneriat public-privat. Trebuie să transmitem acest monument celor care îl vor putea restaura și îl vor folosi ca pe un monument.

Dar care este poziția ministerului privind acordurile încheiate cu Mitropolia Moldovei a Bisericii Ortodoxe Ruse la începutul anilor 2000, care permit mitropoliei să folosească monumentele arhitecturale?

Este o întrebare dificilă. O soluție simplă nu există. Când au fost încheiate, acestea erau niște acorduri de intenție. Din păcate, mitropolia a făcut uz de aceste acorduri de intenție și a înregistrat drept proprietate monumente istorice – biserici – pe teritoriul Moldovei. Din punctul nostru de vedere, este o acțiune nu tocmai legală. Dar este de competența instanțelor de judecată. Ministerul Culturii și-a expus părerea. Acum nu am vrea să influențăm prin declarațiile noastre decizia instanței. Așteptăm decizia și o vom accepta așa cum va fi. Preocuparea noastră nu este proprietatea, dar păstrarea monumentelor.

În 2021, peste o lună după ce am preluat mandatul de ministru al Culturii, am primit o scrisoare dintr-un raion, în care autoritățile locale au solicitat iradierea din registrul monumentelor a unei biserici din lemn, deoarece acum cinci an, enoriașii au demolat-o și au construit una nouă. Nici nu s-au obosit măcar să ne spună: „Veniți și o luați dacă aveți nevoie de ea”. Atitudinea Bisericii Ortodoxe Ruse față de monumentele istorice ridică multe semne de întrebare.

„Este important să păstrăm un echilibru între posibilități și conștiință”

Actualmente, foarte mulți artiști care nu pot evolua în Federația Rusă, vin în Moldova. În Ucraina, din cauza războiului, nu există posibilitatea de a organiza concerte și activități în masă. Ce perspective are Moldova în acest context?

Războiul de lângă hotarele noastre, din Ucraina, războiul din Europa, desigur că va schimba complet arhitectura Europei, a lumii, va schimba viețile oamenilor. Dar odată cu toate aceste tragedii, pierderi de vieți umane și nenorociri, apar și posibilități noi. Am fi naivi dacă nu am ține cont de realități și nu am folosi toate oportunitățile care apar. Dacă nu o vom face noi, o vor face alții.

Pe de altă parte, aceste oportunități trebuie folosite așa încât atunci când acest conflict se va încheia și vom conștientiza cele întâmplate, să nu ni se întoarcă stomacul pe dos. Este important să păstrăm un echilibru între posibilități și conștiință. Viața europeană din viitor trebuie construită pe piloni integri, orientați pe obținerea păcii bazate pe victoria Ucrainei, pe construirea unei vieți comune după război și pe integrarea europeană de altă parte, aceste oportunități trebuie folosite așa încât atunci când acest conflict se va încheia și vom conștientiza ce.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

interviu, prodan, sergiu prodan, top

Știri similare

Viață

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Viață

Balan nu scapă de dosarul din România, chiar dacă a fost eliberat de Moldova ca să plece în Belarus? Șeful SIS: „Va fi judecat”

Politică

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Dumitru Petruleac
| 30 aprilie, 2026
22:20

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!