parlament.md

Vot final: Parlamentul a adoptat proiectul de lege privind pilotarea votului prin corespondență

Proiectul de lege care prevede pilotarea votului prin corespondență a fost adoptat, în a doua lectură, în cadrul ședinței Parlamentului din 26 aprilie. Documentul a fost votat de 57 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Iar 11 deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) și neafiliați au votat împotrivă sau s-au abținut. 

Proiectul de lege privind pilotarea votului prin corespondență reglementează principiile de exercitare a dreptului la vot prin corespondență, procedurile electorale specifice, precum și atribuțiile organelor electorale care vor organiza această metodă alternativă de exercitare a dreptului la vot. Procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Potrivit unui comunicat publicat de Parlament, inițiativa legislativă a fost supus unui amplu proces de consultări publice la care au participat reprezentanți ai societății civile, ai partidelor politice și ai autorităților publice implicate în procesul electoral. Propunerile parvenite au fost luate în considerație la îmbunătățirea documentului.

Printre amendamentele acceptate figurează includerea criteriilor pentru identificarea țărilor în care urmează să fie implementat votul prin corespondență. Astfel, condițiile privind implementarea parțială a votului prin corespondență sunt lipsa secțiilor de votare în țara-gazdă sau distanța mare până la cea mai apropiată secție de votare constituită anterior; experiența implementării acestei metode alternative de vot; înregistrarea prealabilă la scrutinul electoral precedent a cel puțin 30 de cereri; siguranța și fiabilitatea serviciilor poștale. Printre țările care întrunesc aceste criterii figurează Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Votul prin corespondență nu va putea fi realizat în țările în care Republica Moldova nu are stabilite relații diplomatice, în țările aflate în conflicte militare și în țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

De asemenea, a fost eliminată incertitudinea privind vârsta alegătorilor. Respectiv, își vor exercita dreptul la vot prin corespondență persoanele care, la depunerea solicitării, au împlinit vârsta majoratului. O altă prevedere inclusă în document se referă la asigurarea securității votului. Astfel, plicul cu materiale pentru votare va conține o declarație pe propria răspundere. Alegătorii vor fi obligați să o semneze pentru a confirma exercitarea votului secret. Totodată, alegătorii care nu vor respecta secretul votului vor fi sancționați. Codul Contravențional a fost completat cu un articol care vizează nerespectarea caracterului secret al votului, divulgarea opțiunii de vot exprimate prin corespondență sau transmiterea buletinului de vot unei persoane terțe.

Pentru a vota prin corespondență, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite.

Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

Precizăm că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cazul omorurilor în serie din Long Island, rezolvat: arhitectul Rex Heuermann a recunoscut că a ucis 8 femei

În Long Island, statul american New York, s-a încheiat unul dintre cele mai mediatizate și de lungă durată cazuri de crimă în serie. Rex Heuermann, în vârstă de 62 de ani, a recunoscut că a ucis opt femei între 1993 și 2010. Aceste omoruri au fost denumite „crimele din Gilgo Beach”: trupurile victimelor erau găsite în vegetația deasă de-a lungul unui drum izolat de pe coasta oceanului. Cazul a stat la baza mini-serialului documentar Netflix „Fetele dispărute”, lansat în 2025.

Istoria descoperirii victimelor

Ancheta a început în 2010, după dispariția lui Shannan Gilbert, în vârstă de 23 de ani. Înainte să dispară, femeia a sunat la serviciul de urgență 911 și a spus că „cineva o urmărește și vrea să o omoare”. În timpul căutărilor, în decembrie 2010, poliția din comitatul Suffolk a descoperit rămășițele a patru femei: Maureen Brainard-Barnes (dispărută în 2007), Megan Waterman (dispărută în vara lui 2010) și Amber Lynn Costello (dispărută în toamna lui 2010). Toate prestau servicii de prostituție, iar corpurile lor erau învelite în pânză de sac și legate.

În 2011, în aceeași zonă au fost găsite rămășițele altor șase persoane: patru femei, un bărbat și un copil de doi ani. La începutul aceluiași an, în același perimetru, au mai fost descoperite rămășițele a încă șase persoane — patru femei, un bărbat și un copil de doi ani. În 2025, una dintre victime a fost identificată ca fiind Tanya Jackson, ucisă în 1997, iar copilul — fiica ei, Tatiana Dykes.

Rămășițele altor trei femei au fost găsite fragmentar, inclusiv un craniu. Unele dintre aceste fragmente fuseseră descoperite anterior în alte locuri de pe Long Island. Ulterior au fost identificate Karen Vergata (dispărută în 1996), Valerie Mack (2000) și Jessica Taylor (2003). Se știe că și Vergata practica sexul comercial.

Corpul lui Shannan Gilbert a fost descoperit în decembrie 2011, într-o zonă mlăștinoasă din Oak Beach. Deși poliția a susținut inițial că ar fi fost un accident, o expertiză independentă a indicat semne de strangulare.

Rudele victimelor au criticat ani la rând activitatea poliției și pe șeful acesteia, Jim Burke, care ulterior a fost condamnat pentru infracțiuni de serviciu fără legătură cu acest caz. Situația s-a schimbat în 2022, când o echipă specială de anchetă a reluat analiza dosarului.

Principalul suspect a devenit Rex Heuermann, un arhitect din New York, care locuia în Massapequa Park.

Martorii au relatat despre un bărbat care conducea un pickup Chevrolet Avalanche și folosea telefoane de unică folosință. Apelurile erau localizate în zona Massapequa Park. Anchetatorii au început să-l monitorizeze pe Heuermann: locuia acolo, conducea un astfel de pickup, lucra ca arhitect în New York și se remarca prin statura înaltă și constituția robustă.

În ianuarie 2023, polițiștii au ridicat o cutie de pizza aruncată de Heuermann. Pe marginile de pizza rămase au fost găsite urme de ADN care au coincis cu probele prelevate de pe corpul uneia dintre victime.

Hotărârea judecătorească

Heuermann a fost arestat pe 13 iulie 2023. Inițial a negat acuzațiile, însă pe 8 aprilie 2026 a recunoscut că este vinovat de opt crime. Printre acestea se numără și uciderea Sandrei Costiglia în 1993, precum și cazul lui Karen Vergata — legături care anterior nu fuseseră stabilite în cadrul anchetei, dar au fost confirmate ulterior prin expertize ADN.

În timpul percheziției la domiciliul său au fost găsite o cantitate mare de materiale pornografice și conținut asociat cu violența, decupaje din ziare despre „crimele din Gilgo Beach”, precum și liste cu notițe precum „amprente”, „urme de roți”, „acid” și „frânghie”.

Potrivit avocatului său, Heuermann a decis să nu ducă procesul până la capăt pentru a nu amplifica suferința familiei sale și a familiilor victimelor.

El a acceptat trei condamnări pe viață și patru pedepse consecutive de câte 25 de ani, fără posibilitatea de eliberare condiționată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: