parlament.md

Vot final: Parlamentul a adoptat proiectul de lege privind pilotarea votului prin corespondență

Proiectul de lege care prevede pilotarea votului prin corespondență a fost adoptat, în a doua lectură, în cadrul ședinței Parlamentului din 26 aprilie. Documentul a fost votat de 57 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Iar 11 deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) și neafiliați au votat împotrivă sau s-au abținut. 

Proiectul de lege privind pilotarea votului prin corespondență reglementează principiile de exercitare a dreptului la vot prin corespondență, procedurile electorale specifice, precum și atribuțiile organelor electorale care vor organiza această metodă alternativă de exercitare a dreptului la vot. Procedurile electorale privind securizarea votării, păstrarea și asigurarea integrității plicurilor cu buletinele de vot recepționate se vor stabili printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Potrivit unui comunicat publicat de Parlament, inițiativa legislativă a fost supus unui amplu proces de consultări publice la care au participat reprezentanți ai societății civile, ai partidelor politice și ai autorităților publice implicate în procesul electoral. Propunerile parvenite au fost luate în considerație la îmbunătățirea documentului.

Printre amendamentele acceptate figurează includerea criteriilor pentru identificarea țărilor în care urmează să fie implementat votul prin corespondență. Astfel, condițiile privind implementarea parțială a votului prin corespondență sunt lipsa secțiilor de votare în țara-gazdă sau distanța mare până la cea mai apropiată secție de votare constituită anterior; experiența implementării acestei metode alternative de vot; înregistrarea prealabilă la scrutinul electoral precedent a cel puțin 30 de cereri; siguranța și fiabilitatea serviciilor poștale. Printre țările care întrunesc aceste criterii figurează Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Votul prin corespondență nu va putea fi realizat în țările în care Republica Moldova nu are stabilite relații diplomatice, în țările aflate în conflicte militare și în țările în care nu se respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

De asemenea, a fost eliminată incertitudinea privind vârsta alegătorilor. Respectiv, își vor exercita dreptul la vot prin corespondență persoanele care, la depunerea solicitării, au împlinit vârsta majoratului. O altă prevedere inclusă în document se referă la asigurarea securității votului. Astfel, plicul cu materiale pentru votare va conține o declarație pe propria răspundere. Alegătorii vor fi obligați să o semneze pentru a confirma exercitarea votului secret. Totodată, alegătorii care nu vor respecta secretul votului vor fi sancționați. Codul Contravențional a fost completat cu un articol care vizează nerespectarea caracterului secret al votului, divulgarea opțiunii de vot exprimate prin corespondență sau transmiterea buletinului de vot unei persoane terțe.

Pentru a vota prin corespondență, cetățenii vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze pentru exercitarea votului prin corespondență și să primească o notificare a Comisiei Electorale Centrale privind finalizarea procedurii de înregistrare. Totodată, buletinele de vot vor fi expediate către alegători prin intermediul poștei diplomatice sau a serviciilor poștale obișnuite.

Documentul conține și prevederi privind procedura de numărare și totalizare a voturilor, precum și situațiile în care buletinele de vot se declară nevalabile.

Precizăm că, la alegerile prezidențiale din 2021, au participat 212 434 alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. Totodată, 13 state membre ale Uniunii Europene permit votul prin corespondență.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

BBC

Maia Sandu, solidară cu protestatarii iranieni: „Hotărârea lor de a-și modela propriul viitor răsună mult dincolo de granițele țării”

Președinta Maia Sandu a comentat pe 10 ianuarie, pentru prima dată, protestele din Iran împotriva regimului teocratic al țării. Într-un mesaj pe platforma X, șefa statului a afirmat că Republica Moldova este solidară cu cetățenii iranieni care militează pentru un viitor democratic.

Mă gândesc la oamenii curajoși din Iran care își ridică vocile pentru libertate, demnitate și alegere democratică. Hotărârea lor de a-și modela propriul viitor răsună mult dincolo de granițele țării. Moldova este solidară”, a transmis Maia Sandu.

Amintim că Iran este cuprins de un val de proteste masive începând din 28 decembrie 2025, inițial declanșat de nemulțumiri legate de situația economică, inclusiv inflația ridicată și devalorizarea monedei naționale. Ulterior, protestele s-au extins și au inclus cereri privind înlăturarea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, și a sistemului de conducere al republicii islamice. În această săptămână, manifestațiile s-au intensificat după ce fiul ultimului șah al Iranului și lider al opoziției în exil, Reza Pahlavi, a făcut apel la acțiuni de stradă și mobilizare. În contextul intensificării demonstrațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt pe 8 ianuarie internetul, într-o încercare de a limita coordonarea protestatarilor și accesul la informații.

Teheranul a admis că există pierderi umane în contextul protestelor, însă nu a oferit cifre oficiale.

Cu toate acestea, organizația iraniană pentru drepturile omului HRANA a informat că, până la 9 ianuarie, au fost documentate 65 de decese, printre care 50 de protestatari și 15 membri ai forțelor de securitate. Iar grupul pentru drepturile omului Hengaw a comunicat că, în ultimele două săptămâni, au fost arestați peste 2 500 de protestatari.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: