Vot prin internet și urne electronice în Republica Moldova? Ce propun deputații Partidului Nostru

Deputatul Partidului Nostru și fost secretar al Comisiei Electorale Centrale, Alexandr Berlinschii, a înregistrat astăzi, 5 decembrie, un proiect de hotărâre prin care propune crearea unui Grup de lucru parlamentar responsabil de elaborarea Conceptului național „Digitalizarea proceselor electorale”. Documentul ar urma să definească direcțiile principale de modernizare a sistemului electoral din Republica Moldova, vizând un proces mai transparent și mai sigur.

În cadrul unei conferințe de presă, Berlinschii a explicat că inițiativa vine după ani în care instituțiile statului au acționat „fragmentat și fără o viziune comună”, ceea ce a generat confuzii, neîncredere și pierderi de eficiență în organizarea alegerilor.

Conceptul propus prevede autentificarea electronică sigură a alegătorilor, posibilitatea votului prin Internet conform standardelor internaționale, introducerea urnelor electronice și a numărării automate a voturilor, filmarea și transmiterea video din secțiile de votare, trasabilitate digitală completă pentru documentele electorale, precum și reguli clare de securitate cibernetică și protecție a datelor personale.

”Un proces electoral modern înseamnă încredere, transparență și acces mai ușor pentru toți cetățenii, inclusiv pentru diasporă. Pentru că tehnologia nu trebuie folosită pe bucăți, ci într-un sistem coerent și sigur. Am activat aproape 10 ani în cadrul Comisiei Electorale Centrale, în miezul proceselor electorale. Cunosc din interior provocările, blocajele și potențialul real al digitalizării. Știu cât de mult poate schimba tehnologia, modul în care un cetățean interacționează cu procesul de vot și cât de mult poate crește încrederea în rezultatele finale. De aceea, acest proiect nu este doar o inițiativă tehnică, este un angajament personal”, a explicat Berlinschii.

Deputatul a adăugat că Republica Moldova are capacitatea de a implementa un proces electoral modern, sigur și pe deplin transparent.

Inițiativa de introducere a votului electronic datează încă din 2008, când Parlamentul a adoptat o lege care stabilea conceptul de digitalizare a procesului electoral, iar implementarea ar fi trebuit să înceapă în 2016.

Ulterior în anul 2022, Parlamentul a votat alocarea a circa opt milioane de lei pentru testarea votului electronic.

Totuși, inițiativa nu a fost dusă până la capăt din cauza riscurilor de securitate cibernetică la care este expusă Republica Moldova, potrivit vicepreședintelui CEC, Pavel Postica. Acesta a menționat anul trecut, într-un interviu pentru Radio Moldova, că implimentarea votului prin internet este dificilă și pentru că nu au fost identificați prestatori și software-uri de servicii digitale de calitate care să contracareze aceste riscuri.

Experții consideră că atât votul prin corespondență, cât și cel la urne comportă riscuri, în special, de a fi fraudate, dar introducerea votului electronic ar reduce din cheltuieli și ar facilita procesul de vot al cetățenilor din diasporă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Curtea Supremă de Justiție a respins cererea avocaților lui Dodon de schimbare a judecătorilor care examinează dosarul „Kuliok”

Curtea Supremă de Justiție a respins cererea avocaților ex-președintelui țării, Igor Dodon, de recuzare a completului de judecată în dosarul „Kuliok”. Decizia a fost pronunțată pe 4 martie, cererea fiind examinată de un alt complet de judecată.

Completul vizat este format din judecătorii Stella Bleșceaga, Ghenadie Eremciuc și Vladislav Gribincea.

Avocații fostului președinte au argumentat necesitatea schimbării completului de judecată printr-o posibilă lipsă de imparțialitate. Potrivit apărării, includerea lui Vladimir Plahotniuc pe lista martorilor acuzării și dispunerea aducerii sale silite în fața instanței ar încălca normele procedurale.

Apărarea a subliniat că Plahotniuc este, la rândul său, învinuit într-un dosar penal conex privind coruperea activă și că a invocat dreptul legal de a nu depune mărturie împotriva sa. Cu toate acestea, instanța a decis aducerea sa forțată la ședință.

La rândul său, procurorul Petru Iarmaliuc a calificat solicitarea drept neîntemeiată. Acesta a declarat că nu există temeiuri legale pentru recuzarea completului de judecată și că demersul avocaților lui Dodon ar semăna mai degrabă cu o apărare a intereselor lui Plahotniuc, decât ale propriului lor client.

În final, CSJ a respins cererea avocaților lui Dodon, menținând actuala componență a completului de judecată.

Amintim că, pe 17 februarie, Vladimir Plahotniuc a fost adus forțat la CSJ pentru a fi audiat în dosarul „kuliok”, însă a refuzat să facă declarații în fața instanței. Decizia privind aducerea silită a fost luată după ce fostul lider al PDM a lipsit de la o ședință anterioară, invocând faptul că era implicat în pregătirea audierilor în propriul dosar privind „frauda bancară”.

***

În septembrie 2022, procurorii au trimis în judecată așa-numitul dosar „kuliok”. Acesta se bazează pe o înregistrare video cu discuții private dintre fostul președinte Igor Dodon și fostul lider al Partidul Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, din vara anului 2019.

Potrivit procurorilor, Plahotniuc i-ar fi transmis lui Dodon între 600 de mii și 1 milion de dolari. Conform anchetei, banii urmau să fie folosiți pentru cheltuielile Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, inclusiv pentru plata salariilor unor membri ai formațiunii.

Pentru că presupusa faptă ar fi fost comisă în perioada în care Dodon era președinte, dosarul este examinat de Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova. Dodon nu își recunoaște vina și spune că dosarul este unul fabricat.

În noiembrie 2025, procesul a fost reluat de la zero. Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat 11 din cei 17 martori ai acuzării în dosarul lui Dodon. Printre aceștia se numără: Vladimir Plahotniuc, consilierul său Serghei Iaralov, foștii deputați Iurie Reniță, Vladimir Cebotari, Dumitru Diacov, Andrian Candu și Adrian Albu, fostul premier Pavel Filip, precum și actualul deputat Lilian Carp.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: