Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat că, actualmente, peste 6 000 de persoane care au acceptat bani în schimbul votului la scrutinul octombrie 2024, în cadrul schemei de corupere electorală pusă la cale de organizația criminală condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, au primit amenzi. Potrivit lui, mai puțin de 3% din procesele verbale privind sancțiunile au fost contestate. Precizările au fost făcute în cadrul unui conferințe de presă din 15 aprilie.
Viorel Cernăuțeanu a precizat că reprezentații organelor de drept au acumulat informații despre 140 000 de persoane care au acceptat să primească bani în schimbul votului. Acțiunile au avut loc în cadrul unor dosare penale desfășurate pe parcursul anului 2023 și, mai ales, 2024 – atunci când au avut loc alegeri prezidențiale și referendum constituțional, precum și ulterior. Potrivit șefului IGP, săptămâna trecută, prin acțiunile organului de urmărire penală și cu autorizarea judecătorului de instrucție, persoanele vizate au fost disjunse de la dosare și remise poliției pentru documentare pentru corupere electorală.
El a comunicat că, actualmente, oamenii legii au întocmit peste 6 000 de sancțiuni contravenționale.
„În același timp, vreau să precizez că acele persoane care până la etapa actuală au fost documentate sau au intrat în proces de documentare se împart în trei categorii. Persoanele care au conlucrat cu organele poliției, au oferit informații. Și aici vreau să precizez că, la moment, urmare a declarațiilor și conlucrării care au venit din partea acestor cetățeni, au fost identificate și alte persoane care au subiectul coruperii, deja prevăzută de norma penală. Deci au fost făcute declarații de aceste persoane, arătând în direcția acelor persoane care le-au organizat, asigurat acest mecanism. A doua categorie: persoanele care recunosc vina și, dimpotrivă, cer realizarea acestui proces prin acord direct cu prin acord de recunoașterea vinei. Și există a treia catgorie: persoanele care nu vor nici într-o formă să conlucreze. Dar în mare parte, aceste persoane sunt acei organizatori la nivel local, care au asigurat în mare parte aceste procese”, a adăugat acesta.
Viorel Cernăuțeanu a menționat că, din numărul de procese verbale întocmite până la moment, mai puțin de 3% au fost contestate.
„În același timp, vedem în anumite spații publice îndemnul către cetățeni de a nu se subordona și a nu conlucra, și a nu achita amenzile. Eu o să vin cu un alt îndemn către toți cetățenii: să conlucreze cu organele de drept și, în măsura conlucrării cu organele de drept, aceste persoane pot fi scutite de sancțiunea contravențională în baza art. 47, indicele 1, alin. 3. (…) Vreau să remarc că scopul instituțiilor de drept nu este de a sancționa cetățenii. Scopul instituțiilor de drept este de a curma acest fenomen ca să nu se mai repete astfel de forme de corupere și în următoarele scrutine electorale”, a declarat el.
Totodată, șeful IGP a comentat și zvonul lansat de Irina Bezbașennaia, reprezentantă a Blocului „Victorie” – controlate de Șor, potrivit căruia o femeie în vârstă din raionul Soroca a murit a doua zi după ce ar fi primit un proces verbal privind sancționarea pentru corupere electorală. Cernăuțeanu a dezmințit declarațiile, menționând că Bezbașennaia va fi documentată pentru răspândirea de informații false.
„Persoana respectivă urmează să fie documentată, în contextul în care victima, mă refer la fiica persoanei decedate, a solicitat poliției de a întreprinde acțiuni în raport cu acea persoană care a răspândit informații false la adresa mamei sale. Deci, acea persoană a fost o moarte firească, care nu avea nicio tangență… Mai mult ca atât, reiterez: nu figura acea persoană în lista persoanelor ce urmau a fi sancționate. De aceea, persoana va fi documentată pentru răspândirea informațiilor respective false și dezinformarea care încearcă de a o aduce în spațiul public și de a denigra imaginea organelor de drept”, a precizat Cernăuțeanu.
Amintim că, în septembrie 2024, a fost pornită o cauză penală care vizează o schemă de corupție electorală desfășurată de organizația criminală Șor, pentru a deturna alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind eurointegrarea din luna octombrie a acelui an. Reprezentanții organelor de drept anunțaseră atunci că au fost stabilite peste 130 000 de persoane care fac parte din rețeaua organizației criminale, cu roluri de lideri teritoriali, responsabili de secțiile de votare din R. Moldova, activiști de racolare și simpli executori de ordine în procesul electoral.
Potrivit informațiilor, în perioada septembrie – octombrie, la membrii rețelei infracționale au ajuns, prin transferuri a PSB Bank – o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale, peste 39 milioane de dolari. Banii le erau acordați pentru a vota un anumit candidat la alegeri și opțiunea „Nu” la referendum.
