„Vrem siguranță, pe stradă și în casă”: Marșul Pride, marcat de incidente și îmbrânceli

Marșul Pride, organizat de comunitatea LGBTQ din Moldova, nu a trecut fără incidente. Evenimentul a început cu o scurtă întârziere, după ce primăria nu ar fi coordonat blocarea traficului cu poliția, deși anterior ar fi emis autorizația pentru desfășurarea marșului. Organizatorii au acuzat municipalitatea de intimidare și încălcarea drepturilor. Manifestanții au continuat marșul pe carosabil, chiar dacă traseul stabilit nu a fost respectat.

„Primăria, după ce a dat pe 29 declarația și autorizația pentru desfășurarea marșului Pride, și-a încălcat azi declarația, drepturile noastre și nu a vrut să blocheze traseul pe care a fost anunțat marșul Pride. Este o intimidare, o încălcare a drepturilor noastre. Acum ne cer să mergem pe carosabil, nu pe traseul stabilit, dar vom merge înainte pentru că drepturile noastre nu sunt subiect politic pentru domnul Ceban”, a declarat activistul LGBTQ Vasile Micleușanu, organizator al marșului Pride.

Manifestanții au fost redirecționați în cele din urmă de poliție pe strada Șciusev. „Libertate” și „Vrem siguranță, pe stradă și acasă” – a scandat mulțimea.

„Astăzi nu mă simt în siguranță”, a declarat Oxana Gumennaia, adjuncta Avocatului Poporului. Ea a precizat pentru NM că este prezentă la marș pentru a monitoriza respectarea dreptului la întrunire.

„Astăzi am făcut un pas înapoi. Acest marș amintește de modul în care se desfășura marșul în 2013” – perioadă în care marșurile Pride erau constant perturbate – a declarat pentru NM juristul și activistul Ion Bambuleac.

Marșul din acest an a avut loc pe fundalul mai multor contra-proteste organizate în capitală de politicieni și reprezentanți ai bisericii. De dimineață, socialiștii au pornit un marș „pentru familie” în centrul capitalei. Tot în centru, comuniștii, în frunte cu fostul președinte Vladimir Voronin, au protestat împotriva LGBT și pentru „familia tradițională”. La manifestație s-a alăturat și fostul premier Vasile Tarlev, liderul partidului „Viitorul Moldovei”. Manifestațiile s-au desfășurat pe fundalul clopotelor și al rugăciunilor, în fața Catedralei Mitropolitane. Vezi detalii – AICI.

Tot în centrul capitalei, un grup de preoți și credincioși, înarmați cu agheasmă și cruci, au rostit rugăciuni în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt și au cerut modificarea legii pentru interzicerea familiilor și relațiilor „netradiționale”. După mai bine de o oră de protest, aceștia au pornit pe bulevardul Bodoni, în întâmpinarea marșului Pride.

Marșul a degenerat în îmbrânceli, când preoți și credincioși au încercat să spargă cordonul poliției pentru a ajunge la participanții Pride. În altercații a fost implicat și un bărbat care ținea un copil în brațe. Contactată de NM, poliția a condamnat orice formă de violență și a făcut apel la responsabilitatea participanților.

Potrivit estimărilor, la marșul Pride din acest an au participat în jur de 700 de persoane. Cifra nu a fost anunțată, deocamdată, oficial, nici de organizatori, nici de oamenii legii.


Disclaimer! Redacția NM condamnă orice formă de discriminare, revanșism, xenofobie, limbaj al urii și exploatare a fobiilor și stereotipurilor în scopuri politice. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.



Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: