„Vrem siguranță, pe stradă și în casă”: Marșul Pride, marcat de incidente și îmbrânceli

Marșul Pride, organizat de comunitatea LGBTQ din Moldova, nu a trecut fără incidente. Evenimentul a început cu o scurtă întârziere, după ce primăria nu ar fi coordonat blocarea traficului cu poliția, deși anterior ar fi emis autorizația pentru desfășurarea marșului. Organizatorii au acuzat municipalitatea de intimidare și încălcarea drepturilor. Manifestanții au continuat marșul pe carosabil, chiar dacă traseul stabilit nu a fost respectat.

„Primăria, după ce a dat pe 29 declarația și autorizația pentru desfășurarea marșului Pride, și-a încălcat azi declarația, drepturile noastre și nu a vrut să blocheze traseul pe care a fost anunțat marșul Pride. Este o intimidare, o încălcare a drepturilor noastre. Acum ne cer să mergem pe carosabil, nu pe traseul stabilit, dar vom merge înainte pentru că drepturile noastre nu sunt subiect politic pentru domnul Ceban”, a declarat activistul LGBTQ Vasile Micleușanu, organizator al marșului Pride.

Manifestanții au fost redirecționați în cele din urmă de poliție pe strada Șciusev. „Libertate” și „Vrem siguranță, pe stradă și acasă” – a scandat mulțimea.

„Astăzi nu mă simt în siguranță”, a declarat Oxana Gumennaia, adjuncta Avocatului Poporului. Ea a precizat pentru NM că este prezentă la marș pentru a monitoriza respectarea dreptului la întrunire.

„Astăzi am făcut un pas înapoi. Acest marș amintește de modul în care se desfășura marșul în 2013” – perioadă în care marșurile Pride erau constant perturbate – a declarat pentru NM juristul și activistul Ion Bambuleac.

Marșul din acest an a avut loc pe fundalul mai multor contra-proteste organizate în capitală de politicieni și reprezentanți ai bisericii. De dimineață, socialiștii au pornit un marș „pentru familie” în centrul capitalei. Tot în centru, comuniștii, în frunte cu fostul președinte Vladimir Voronin, au protestat împotriva LGBT și pentru „familia tradițională”. La manifestație s-a alăturat și fostul premier Vasile Tarlev, liderul partidului „Viitorul Moldovei”. Manifestațiile s-au desfășurat pe fundalul clopotelor și al rugăciunilor, în fața Catedralei Mitropolitane. Vezi detalii – AICI.

Tot în centrul capitalei, un grup de preoți și credincioși, înarmați cu agheasmă și cruci, au rostit rugăciuni în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt și au cerut modificarea legii pentru interzicerea familiilor și relațiilor „netradiționale”. După mai bine de o oră de protest, aceștia au pornit pe bulevardul Bodoni, în întâmpinarea marșului Pride.

Marșul a degenerat în îmbrânceli, când preoți și credincioși au încercat să spargă cordonul poliției pentru a ajunge la participanții Pride. În altercații a fost implicat și un bărbat care ținea un copil în brațe. Contactată de NM, poliția a condamnat orice formă de violență și a făcut apel la responsabilitatea participanților.

Potrivit estimărilor, la marșul Pride din acest an au participat în jur de 700 de persoane. Cifra nu a fost anunțată, deocamdată, oficial, nici de organizatori, nici de oamenii legii.


Disclaimer! Redacția NM condamnă orice formă de discriminare, revanșism, xenofobie, limbaj al urii și exploatare a fobiilor și stereotipurilor în scopuri politice. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.



Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: