tribuna.md

„Zborul devine din nou un lux”. Diaspora moldovenească solicită Maiei Sandu să intervină în situația de pe piața aviației civile locale

Liderul Partidului „Forța Diasporei”, Nicolae Rapcea, a adresat o declarație oficială președintei Maia Sandu în care solicită ca aceasta să intervină pentru a rezolva situația de pe piața aviației civile din Moldova, care face ca prețul biletelor să din și spre țara nostră să devină costisitoare. În acest context, Rapcea a solicitat șefei statului să facă demersurile necesare către autoritățile compentente pentru a fi investigat cât de corect sunt stabilite prețurile biltelor pentru cursele avia de către unele copanii. Totodată, liderul formațiunii „Forța Diasporei” a solicitat președintei Sandu să dispună crearea condițiilor necesare ca pe piața din Republica Moldova să vină companii avia low cost.

„Stimată doamnă președinte! Acest mesaj al meu către Dvs vine ca urmare a unei situații create recent, care afectează la modul practic Diaspora, o mulțime de cetățeni de-ai noștri sesizându-mă în ultima perioadă la această temă. Concret este vorba despre situația creată pe piața aviației civile, care face ca zborul cu avionul din și spre Republica Moldova să devină din nou un lux ca și acum 10 ani”, se arată în declarație.

Nicolae Rapcea a declarat că reprezentanții diasporei moldovenești înțeleg că președintele Republicii Moldova nu are atribuții directe în domeniul aviației civile, dar așteptările cetățenilor în soluționarea acestei probelme sunt legate anume de ea. „Conaționalii noștri spun deschis că votul pentru PAS a fost de fapt un vot pentru Dvs, de aceea solicităm să faceți uz de toată influența pe care o aveți asupra factorilor decizionali, astfel încât problema să fie soluționată cât mai rapid și în interesul cetățenilor”, a menționat acesta.

„Pe noi, cei din Diasporă, dar cred că și pe cei de acasă, nu ne interesează detalii legate de companiile avia ce operează zboruri din și spre Republica Moldova. Dacă unele companii au comis abateri de la lege, nu au decât să suporte consecinţele. Dar, statul trebuie să aibă grijă ca să nu se formeze breșe pe piață, iar dacă ele apar, atunci să fie oferite soluții de alternativă acceptabile” a adăugat reprezentantul diaporei.

Nicolae Rapcea a menționat că așteptările reprezentanților diasporei țin de două dimensiuni. Aceștia vor ca Maia Sandu „să vină cu demersurile de rigoare către autoritățile competente să investigheze pe cât de corecte sunt prețurile la bilete stabilite de către unele companii avia, de vreme ce alte companii, care au operat până recent pe piața Republicii Moldova aveau prețuri mult mai mici”. Totodată, se solicită ca șefa statului să facă demersurile de rigoare și să dispună crearea condițiilor necesare ca pe piața Republicii Moldova să revină sau să vină companii avia low cost.

NM a solicitat un comentariu de la Președinție în legătură cu adresarea Partidului „Forța Diasporei”. Deocamdată nu am primit un răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: