Zelenski cere anularea regimului fără vize cu Belarus. Inițiativa, susținută de peste 25 mii ucraineni

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, îi cere Guvernului de la Kiev să ia în considerare abolirea regimului fără vize cu Belarus. Peste 25 de mii de ucraineni au susținut deja petiția lansată în acest sens, care a fost publicată pe site-ul instituției prezidențiale de la Kiev, notează publicația Zerkalo.

„În prezent, Cabinetului de miniștri al Ucrainei i s-a cerut să ia în considerare problemele ridicate în petiția electronică în conformitate cu competența sa, precum și să continue lucrările relevante, ținând cont de evoluția situației, de implementarea măsurilor de protecție și de interesele naționale”, a spus Zelenski drept răspuns la petiția publicată pe 4 iulie.

Potrivit sursei citate, cererea lui Zelenski vine în contextul în care petiția online privind abolirea regimului fără vize cu Belarus a fost susținută de cel puțin 25.339 de persoane, 25.000 fiind necesare pentru examinare de către președinte.

Președintele Ucrainei declară că aproape toate punctele de control de la granița dintre Ucraina și Belarus sunt în prezent închise. Doar în regiunea Volin un punct funcționează într-un mod limitat: ucrainenii se pot întoarce din Belarus prin el.

Zelenski a adăugat că monitorizează măsurile menite să întărească controlul asupra trecerii frontierei cu Ucraina de către cetățenii belaruși.

Amintim că recent, Aleksandr Lukașenko a confirmat că Belarusul participă „la operațiunea militară specială din Ucraina”. Cu toate acestea, el a spus că Belarusul „nu ucide pe nimeni”, dar participă pentru „a preveni răspândirea conflictului pe teritoriul său”. Participarea Belarusului la război, potrivit lui Lukașenko, constă în alimentarea și tratarea refugiaților veniți din Ucraina, dar nu în trimiterea armatei pe front. Ulterior, Lukașenko a anunțat că, împreună cu Rusia, a convenit să formeze un grup regional comun de trupe, în legătură cu agravarea situației la granița Uniunii Statale Rusia-Belarus.

Pe 11 octombrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a propus, în cadrul reuniunii de urgență a țărilor G7, o „formulă de pace” – măsuri care, în opinia sa, îl vor lipsi pe președintele rus Vladimir Putin de șansele de a-și atinge obiectivele în Ucraina. În discursul său, Zelenski a reiterat că Ucraina nu își propune să atace țara vecină, Belarus, dar s-a arătat îngrijorat că liderul belarus, Alexandr Lukașenko, ar putea intra în război sub pretextul că Ucraina a atacat Belarus. În acest context, Zelenski le-a cerut liderul G7 să desfășoare observatori internaționali la granița ucraineană-belarusă.

Amintim că Ucraina a închis granița pentru belaruși și alți străini pe 26 februarie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: