pravda.com.ua

Zelenski cere observatori internaționali la granița cu Belarus și oferă țărilor G7 o „formulă de pace” pentru a-l opri pe Putin

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a propus, în cadrul reuniunii de urgență a țărilor G7, o „formulă de pace” – măsuri care, în opinia sa, îl vor lipsi pe președintele rus Vladimir Putin de șansele de a-și atinge obiectivele în Ucraina. În discursul său, Zelenski a reiterat că Ucraina nu își propune să atace țara vecină, Belarus, dar s-a arătat îngrijorat că liderul belarus, Alexandr Lukașenko, ar putea intra în război sub pretextul că Ucraina a atacat Belarus. În acest context, Zelenski le-a cerut liderul G7 să desfășoare observatori internaționali la granița ucraineană-belarusă, scrie BBC și Ukrainskaia Pravda.

Potrivit Ukrainskaia Pravda, „formula de pace” propusă de Zelenski ar presupune deschiderea „un scut aerian” pentru Ucraina. Președintele ucrainean consideră că atunci când Ucraina va avea suficiente sisteme moderne de apărare aeriană, loviturile cu rachete rusești, pe larg folosite de ruși în războiul pe care îl duc pe teritoriul ucrainean, vor înceta să funcționeze.

La fel, președintele ucrainean a cerut restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei și pedepsirea Rusiei pentru agresiune. Potrivit lui Volodimir Zelenski, stabilitatea ordinii juridice internaționale depinde de asta, în condițiile în care „multe țări ale lumii vor trage concluzii din consecințele pe care Federația Rusă le va suporta pentru războiul împotriva Ucrainei”. Zelenski a menționat drept reper garanțiile de securitate pentru Ucraina și modelul propus de Ucraina – „Kiev Security Compact”.

În discursul său susținut în cadrul reuniunii de urgență a G7, Zelenski a declarat că Rusia încearcă să atragă direct Belarus în război, iar ca pretext poate fi organizată o provocare cu un „atac al Ucrainei”, notează BBC.

„Ucraina nu a planificat și nu plănuiește măsuri militare împotriva Belarusului. Oferim propria noastră soluție: o misiune de observatori internaționali poate fi desfășurată la granița dintre Ucraina și Belarus”, a punctat președintele Ucrainei.

La rândul lor, liderii Grupului celor şapte naţiuni puternic industrializate (G7- SUA, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Canada) au promis marţi „să-i ceară socoteală preşedintelui rus Vladimir Putin” după intensificarea atacurilor cu rachete ruseşti în ultimele două zile asupra Ucrainei, relatează AFP, citat de Agerpres.

„Condamnăm aceste atacuri în cel mai vehement mod cu putinţă şi reamintim că atacurile nediscriminatorii împotriva populaţiei civile nevinovate constituie o crimă de război”, au transmis Moscovei liderii G7 într-un comunicat, după o reuniune de urgenţă desfăşurată în format de videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Amintim că recent, Aleksandr Lukașenko a confirmat că Belarusul participă „la operațiunea militară specială din Ucraina”. Cu toate acestea, el a spus că Belarusul „nu ucide pe nimeni”, dar participă pentru „a preveni răspândirea conflictului pe teritoriul său”. Participarea Belarusului la război, potrivit lui Lukașenko, constă în alimentarea și tratarea refugiaților veniți din Ucraina, dar nu în trimiterea armatei pe front. Ulterior, Lukașenko a anunțat că, împreună cu Rusia, a convenit să formeze un grup regional comun de trupe, în legătură cu agravarea situației la granița Uniunii Statale Rusia-Belarus.

Amintim că Federația Rusă a invadat Ucraina la 24 februarie, curent.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NM Espresso: PAS negociază o coaliție, Moldova își întărește apărarea antiaeriană, Chișinăul a sărbătorit 589 de ani

Alegeri: înregistrarea candidaților

Comisia Electorală Centrală va începe pe 20 iulie recepționarea actelor pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare. Partidele și blocurile trebuie să prezinte liste care vor include între 51 și 111 persoane, respectând echilibrul de gen de cel puțin 40% pentru fiecare sex.

PAS: coaliție

Partidul de guvernământ PAS a început negocierile privind o posibilă coaliție în viitorul Parlament. Potrivit liderului PAS, Igor Grosu, partidul este deschis la colaborare doar cu forțele care susțin integrarea europeană, excluzând orice alianță cu Partidul MAN al primarului Ion Ceban și cu «Partidul Nostru» al lui Renato Usatîi. Grosu a confirmat că va conduce lista electorală PAS, iar al doilea pe listă va fi premierul Dorin Recean.

Grosu a declarat că PAS poartă negocieri pentru o coaliție cu blocul «Împreună», dar, dintre partidele din acest bloc, doar «Platforma Demnitate și Adevăr» (DA) ia în considerare participarea în alegeri pe lista PAS. Liderul DA, Dinu Plîngău, a confirmat discuțiile, spunând că acestea durează de câteva luni și că scopul lor este «să împiedice venirea la putere a forțelor pro-ruse».

Partidul Social-Democrat European (PSDE, fostul Partid Democrat) a criticat tentativa PAS de a include reprezentanți DA pe lista sa, calificând-o nu drept o consolidare, ci o monopolizare a taberei pro-europene. PSDE consideră că «PAS caută nu o alianță autentică, ci o subordonare politică».

Răspunzând criticilor privind includerea pe listă a unor muzicieni și sportivi cunoscuți, Grosu a spus că este mai important ca un deputat să reprezinte societatea și să contribuie la dezvoltarea țării prin experiența sa, decât să știe să scrie legi.

Blocul lui Șor și sancțiunile UE

Blocul «Victorie» al lui Ilan Șor a condamnat sancțiunile UE împotriva blocului și a liderilor partidelor fondatoare. Șor a numit sancțiunile «o ingerință brutală» în alegeri și a promis că le va contesta în instanțele UE și CEDO. Anterior, intenții similare au fost anunțate de Victoria Furtună de la Partidul «Moldova Mare» și de liderul Partidului «Șansă», Alexei Lungu.

Apelul veteranilor

Veteranii războiului din Transnistria au acuzat Kremlinul și partidele pro-ruse de «declanșarea unui război hibrid» împotriva Moldovei și au cerut «retragerea necondiționată a trupelor ruse» de pe malul stâng al Nistrului.

Veteranii au cerut, de asemenea, crearea unor «alianțe internaționale de apărare pentru protejarea suveranității și cursului european al Moldovei».

Grosu le-a mulțumit veteranilor pentru sprijinul acordat direcției pro-europene a Moldovei și a promis să lupte împreună cu ei împotriva propagandei ruse și a politicienilor pro-ruși.

Ministerul Apărării: apărare antiaeriană și NATO

Ministerul Apărării a anunțat că a luat măsurile necesare pentru întărirea apărării antiaeriene, în contextul încălcării repetate a spațiului aerian de rachetele și dronele rusești. Care anume măsuri au fost luate, ministerul nu a precizat «din motive de securitate».

Potrivit presei, este vorba despre achiziția a 44 de sisteme portabile antiaeriene Piorun din Polonia.

De asemenea, ministerul a anunțat că militarii moldoveni vor participa la exercițiile NATO Agile Spirit 2025 din Georgia, alături de soldați din 13 țări, inclusiv SUA, România, Polonia și Turcia.

Vetting-ul și Drăgălin

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis că fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin, nu a trecut vetting-ul deoarece a demisionat după începerea verificărilor. Cinci din opt membri ai CSP au susținut această decizie. Alina Nesterov, membră a CSP, a propus sesizarea Curții Constituționale în privința constituționalității normelor privind demisia voluntară și vetting-ul.

Ceban și România

Ministra de externe a României, Oana Toiu, a declarat că primarului Chișinăului, Ion Ceban, i s-a interzis accesul în România și în spațiul Schengen din cauza «legăturilor complexe documentate» cu Rusia, considerate o amenințare la adresa securității naționale.

Ceban a calificat acuzațiile ca neîntemeiate și motivate politic. El a spus că nu i s-au prezentat dovezi și că interdicția este o tentativă de influențare a opiniei publice înaintea alegerilor parlamentare din Moldova.

Chișinău — 589 de ani

Ieri s-au împlinit 589 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului, într-un act al domnitorilor moldoveni Ilie și Ștefan din anul 1436, unde orașul este menționat ca o mică așezare pe rutele comerciale. Acest document vechi, scris în limba slavonă și păstrat în arhivele din Varșovia, confirmă importanța istorică a Chișinăului încă dinainte de dezvoltarea sa urbană.

Cu această ocazie, primăria a publicat fotografii cu orașul de acum o sută de ani și din prezent.

Seceta în Moldova

Situația culturilor de porumb și floarea-soarelui este «critică», potrivit Ministerului Agriculturii. Cauza — seceta prelungită și căldura extremă. Pentru a evita pierderi suplimentare din recoltă, este necesară modernizarea urgentă a sistemelor de irigare și introducerea tehnologiilor agricole moderne, a precizat ministerul.

Energetică

Hidrocentrala de la Costești ar putea să își dubleze producția de energie prin construirea unor stații eoliene și solare plutitoare cu o capacitate între 5 și 10 MW, a anunțat Ministerul Energiei. Proiectul mai prevede instalarea de acumulatoare pentru stocarea energiei, ceea ce va crește fiabilitatea și eficiența întregului complex energetic.

Teleradio-Moldova: un nou scandal

Adjuncta directorului Teleradio-Moldova, Ecaterina Covali, a demisionat. Informația a fost făcută publică de Corneliu Popovici, membru al Consiliului TRM, care a spus că Covali a fost «forțată să plece» după ce a semnalat nereguli în activitatea directorului general, Vlad Țurcanu. Popovici a acuzat conducerea de presiuni asupra «puținilor profesioniști» și a cerut demisia lui Țurcanu, dar propunerea sa nu a fost susținută de ceilalți membri ai consiliului.

Mitropolia Moldovei

Mitropolia a anunțat că va organiza un Drum al Crucii și al Pocăinței în jurul Chișinăului între 18 și 19 iulie, subliniind că evenimentul are un caracter strict religios și nu este legat de politică. Mitropolia i-a chemat pe credincioși să participe la acest eveniment anual.

Agenda zilei, 18 iulie:

13:00 — Conferință de presă a Ministerului Educației
14:00 — Ședință a Comisiei Electorale Centrale

Bună dimineața!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: