Cu ocazia împlinirii a patru ani de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Ministerul Culturii al Republicii Moldova a decis să intensifice controlul asupra invitării artiștilor străini. Potrivit unei circulare emise de instituție, instituțiile culturale de stat și organizatorii de evenimente vor trebui să notifice din timp ministerul despre intenția de a invita artiști din țările CSI sau din state „condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată”. NewsMaker explică de ce autoritățile au emis această dispoziție, dacă Moldova „interzice” sau nu artiștii ruși și ce reacții a stârnit documentul în mediul online.
Ce prevede circulara
Ministerul Culturii a anunțat, pe 24 februarie, că a transmis instituțiilor subordonate și organizatorilor de evenimente culturale o circulară prin care le recomandă să informeze din timp ministerul despre intenția de a invita artiști străini pentru spectacole, concerte, festivaluri și alte evenimente organizate în Republica Moldova. Conducătorii instituțiilor au fost îndemnați „să evalueze posibilele riscuri” și să notifice ministerul înainte de anunțarea publică a evenimentelor și de punerea în vânzare a biletelor.
Instituția a precizatcă este vorba în primul rând despre „artiști din țările CSI și din statele condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată”. „Măsura nu interzice organizarea evenimentelor culturale și nici colaborările internaționale, ci urmărește prevenirea situațiilor care pot genera anulare de evenimente, tensiuni publice, probleme de securitate sau prejudicii de imagine pentru instituțiile statului. (…) Invitarea unor persoane publice care susțin sau justifică public agresiuni armate poate afecta interesul public, morala, și imaginea instituțiilor culturale”, explică Ministerul.
Șeful instituției, Cristian Jardan, a legat emiterea circularei de cea de-a patra aniversare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. „După nenumărate solicitări și cereri de a lua atitudine, astăzi, în ziua când comemorăm 4 ani de la începutul războiului nejustificat al Rusiei în Ucraina, am semnat o circulară către toate instituțiile publice de cultură aflate în subordine. (…) Asta nu interzice organizarea evenimentelor culturale și nici colaborările internaționale, ci urmărește prevenirea situațiilor care pot genera anulare de evenimente, tensiuni publice, probleme de securitate sau prejudicii de imagine pentru instituțiile statului”, a explicat ministrul.
Artiștii (pro)ruși vor fi interziși în Moldova? Ce legătură are Șor?
De la începutul războiului din Ucraina, în Republica Moldova au avut loc mai multe situații controversate legate de concertele unor artiști ruși. În 2022, la Chișinău urma să fie organizat concertul rapperului Morgenshtern, pe care acesta îl anunța drept cel mai mare din acel an, amintind că și precedentul său spectacol de amploare avusese loc tot în capitala Moldovei. În paralel cu evenimentul, în Piața Marii Adunări Naționale era planificat un protest antiguvernamental organizat de mișcarea civică „O viață nouă”, apropiată de ex-partidul „Șor”. Artistul a refuzat în cele din urmă să evolueze și a îndemnat publicul „să nu se meargă pe acest subiect”, afirmând că „miroase a putred”. Ulterior, la Chișinău au ajuns alți interpreți — Filip Kirkorov, DAVA și Vanya Dmitrienko — însă concertul dedicat Zilei Tineretului nu a mai avut loc.
Pe 28 iulie, Kirkorov a revenit în Republica Moldova, însă nu a fost lăsat să treacă de Aeroportul Internațional Chișinău. Poliția de Frontieră a justificat refuzul prin „nerespectarea tuturor condițiilor necesare pentru intrarea în țară”. Avocatul Marinei Tauber a declarat că interpretul a sosit în calitate de martor în dosarul acesteia. La rândul său, Kirkorov a negat orice legătură între concertul care nu a mai avut loc și partidul „Șor”, iar ulterior a contestat în instanță decizia privind refuzul de intrare. În mai 2024, Judecătoria Rîșcani a anulat interdicția, însă Poliția de Frontieră a contestat hotărârea. În noiembrie, Curtea de Apel Chișinău a casat decizia primei instanțe. În 2025, Kirkorov a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție, însă până în prezent nu a fost pronunțată o hotărâre definitivă.
În 2023, în Republica Moldova era planificat un nou concert al lui Morgenshtern la Chișinău Arena. Cu câteva săptămâni înainte de eveniment, însă, biletele au fost retrase din vânzare. Agenția responsabilă a anunțat atunci că anularea a fost determinată de „motive independente de organizatori”.
În august 2023 nu a mai avut loc nici concertul muzicianului sârb Goran Bregović, programat în cadrul festivalului Gustar din Orheiul Vechi. Poliția de Frontieră a anunțat că artistul avea interdicție de intrare încă din 2022, iar organizatorii ar fi fost informați din timp. Cu o zi înainte de eveniment, membrii trupei au încercat să intre în Republica Moldova, însă nu li s-a permis accesul. Anterior, în 2015, concertele lui Bregović din Ucraina au fost anulate din cauza prestației sale în Crimeea.
Un alt caz — cântărețul rus Irakli. În decembrie 2023, acesta urma să susțină un concert de Anul Nou la Bălți, organizat de Ilan Șor, însă i-a fost refuzată intrarea în țară. În februarie 2024, artistului i s-a refuzat din nou accesul, când intenționa să cânte într-un club din capitală. O situație similară a fost înregistrată în mai 2024, când rapperul MC Doni urma să concerteze la Taraclia, în cadrul unui eveniment organizat de grupul oligarhului fugar Ilan Șor. Poliția de Frontieră a justificat toate cele trei refuzuri prin „necorespunderea condițiilor de intrare”.
În același timp, unii interpreți ruși au concertat în Republica Moldova și după declanșarea războiului. În iulie 2025, liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a organizat un festival al tineretului la Chișinău, la care au fost invitați rapperii Basta și Macan, precum și trupa „Ruki Vverh”. Evenimentul a generat critici, întrucât artiștii au evoluat anterior la concerte organizate de Kremlin, inclusiv în Crimeea ocupată. Organizația Stop Russian Aggression a calificat evenimentul drept „ziua rușinii pentru Moldova” și a cerut interzicerea intrării interpreților ruși. Trupa „Ruki Vverh” nu a mai urcat pe scenă, invocând „motive care nu depind de ei sau de organizator”, însă prestațiile lui Basta și Macan au avut loc. Evenimentul a fost criticat și pentru faptul că s-a desfășurat în apropierea „Trenului durerii”, amplasat în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului.
„Mai bine mai târziu decât niciodată” sau „așteptăm legea privind agenții străini”?
Circulara ministerului a generat opinii diferite. Unii au numit-o necesară, alții — cenzură.
Jurnalista Nata Cebotari a mulțumit instituției. „Mai bine mai târziu decât niciodată”, a adăugat ea.
Activistul civic Nichita Dușac a susținut dispoziția. „În sfârșit. Sper că această noutate va ajuta la păstrarea reputației țării noastre. În al patrulea an de război, să vezi pe scenă artiști precum Agalarov, Dmitrienko, Milana Star, Basta și Chebotina — nu este doar o rușine, este o greșeală inadmisibilă a țării. (…) Sper că această lege nu va fi folosită ca pârghie pentru manipulări politice și că, înainte de a da permisiunea pentru un concert, Ministerul Culturii se va ghida de evaluarea poziției politice a artiștilor, și nu de interesul organizatorilor (așa cum a fost cu Usatîi)”, a declarat Nichita Dușac.
Activistul Karl Luganov a aprobat, de asemenea, decizia. „Un respect enorm Ministerului Culturii! Poate că acum vor înceta să mai vină susținători ascunși și deschiși ai lui Putin”, a scris el.
Artistul plastic Victor Ciobanu a criticat dispoziția. Trăiască partidul! Mulțumim că se gândește la noi. Așteptăm legea cu inoaghenții), a scris el.
Activistul civic Vitalie Sprînceană a numit măsura absurdă din punct de vedere juridic. El a menționat că o dispoziție internă a ministerului nu poate limita aplicarea legilor organice, de exemplu legea privind libertatea de exprimare, iar legislația existentă prevede deja instrumente pentru sancționarea incitării la ură, justificării războiului sau apelurilor la discriminare. Activistul a precizat că nicio lege a Moldovei nu prevede verificări suplimentare pentru artiștii din anumite țări.
„Înțeleg că măsura este îndreptată, formal, împotriva artiștilor ruși care susțin războiul lui Putin. Dar orice restricție asupra lor trebuie justificată și impusă în cadrul unor proceduri clare și în conformitate cu un cadru legal transparent: de exemplu lege organică ce prevede ca artiștii care au susținut războiul lui Putin în Ucraina”, a adăugat el.
Activistul a remarcat, de asemenea, ambiguitatea formulărilor, care pot genera interpretări contradictorii. „Expresia «oameni de creație din străinătate, din țări …condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată» poate fi interpretată în zeci de feluri. Există o comunitate internațională mare, inclusiv instituții internaționale de urmărire penală, care a condamnat Israelul pentru agresiune armată și genocid. Va interzice oare Ministerul Culturii participarea artiștilor israelieni în Moldova? SUA au amenințat recent Venezuela, apoi Groenlanda iar acum Iranul cu o intervenție militară. O să interzică Ministerul Culturii artiștilor americani pro-Trump să cînte în Moldova?” — a întrebat Sprînceană.
Fostul ministru al Educației, Corneliu Popovici, a numit decizia drept cenzură. „Cenzura revine în sălile de concert! Back In The U.S.S.R.? Ministerul Culturii reinventează controlul artistic: managerii instituțiilor culturale trebuie să raporteze înainte de a invita artiști din străinătate, mai ales din statele CSI. Pare că ne întoarcem la odiosul model sovietic, unde fiecare colaborare era cenzurată înainte de a ajunge la public”, a declarat el.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
