Un camion în care s-au depistat peste 1,5 milioane de euro cash a fost reținut la intrarea pe teritoriul Moldovei, la mijlocul lunii aprilie. Șoferul și banii au fost arestați. Conform legii, orice bunuri de contrabandă trebuie să fie confiscate în folosul statului, prin decizia instanței. În Moldova însă nu se întâmplă așa de fiecare dată. NM a decis să reamintească unele cazuri de rezonanță despre contrabanda cu bani și mărfuri care, după arest, au revenit la proprietari.
1,5 milioane de euro într-un camion
Un camion la bordul căruia s-au depistat 1.570.735 de euro a fost reținut la 18 aprilie, la intrarea pe teritoriul Moldovei din România. O săptămână mai târziu, autoritățile au anunțat că după o examinare repetată, în acest camion s-au mai găsit 50 de mii de euro. Expertiza a confirmat autenticitatea banilor.
Ion Caracuian, procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a spus pentru NM că acești bani se păstrează în „departamentele corespunzătoare”. El a refuzat să spună, unde anume.
Procuratura Generală a comunicat pentru NM că instituția nu are depozit pentru dovezi. De obicei, în astfel de cazuri, probele sunt transmise către Centrul Național Anticorupție (CNA) ori sunt lăsate în depozitul Serviciului Vamal.
Juristul Ștefan Gligor a specificat pentru NM că, potrivit legii, în asemenea cazuri, banii trebuie să fie confiscați și transferați în bugetul statului. El a precizat că aceasta se poate face după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) va pronunța sentința definitivă în cazul dat. Până atunci, potrivit lui Gligor, banii se vor afla sub sechestru. În același timp, instanța nu poate indica, cum anume trebuie să fie folosite mijloacele financiare confiscate, menționează juristul. Acestea pur și simplu sunt transferate în buget.
Ce se întâmplă în Moldova cu bunurile de contrabandă confiscate
Camionul cu 1,5 milioane de euro s-a dovedit a fi unul dintre cele mai mari cazuri de contrabandă din Moldova din ultimii ani. Iar contrabanda arestată nu întotdeauna este confiscată. Sunt cazuri în care, după arest, bunurile sunt returnate proprietarului încă până ca dosarul să ajungă în instanță. NM reamintește câteva hotărâri despre cazurile de contrabandă.
În anul 2016, la punctul de trecere a frontierei Leușeni – Albița, a fost reținut Valeriu Malarciuc, cu 30 de mii de euro. Potrivit anchetei, el transporta acești bani pentru a-l „cumpăra” pe killer-ul Vitalie Proca. Acesta, în schimbul unei remunerări, trebuia să-și schimbe mărturiile în dosarul despre atentatul asupra bancherului Gherman Gorbunțov. Instanța l-a condamnat pe Malarciuc la patru ani privațiune de libertate și a dispus ca banii confiscați să fie transferați în bugetul de stat.
În anul 2016, antreprenorul Vladimir Bostan a fost reținut în dosarul despre contrabanda cu mărfuri din Ucraina în Moldova. Instanța a stabilit ca banii depistați la el să fie confiscați în folosul statului (în sentință, suma a fost hașurată), marfa în valoare de 190 de mii de lei, automobilul marca Mercedes Vito cu care erau transportate mărfurile de contrabandă și un telefon mobil model Explay. Însă în anul 2019, Curtea Supremă de Justiție a întors dosarul spre reexaminare. În luna februarie 2020, Curtea de Apel Bălți l-a achitat pe Bostan și complicele acestuia, deoarece nu a găsit componența infracțiunii în acțiunile lor și a stabilit ca lui Bostan să-i fie returnate bunurile și mijloacele financiare confiscate anterior.
În anul 2013, la punctul de trecere a frontierei Cahul – Oancea a fost reținut un bărbat care a încercat, prin contrabandă, să introducă în Moldova medicamente în valoare de 200 de mii de lei. Procurorul care instrumenta cazul a dat indicații ca marfa arestată să fie returnată proprietarului când investigațiile în acest caz încă nu erau finalizate. În instanță, acuzatul a declarat că nu știe unde sunt acum medicamentele. De aceea instanța a decis că nu are ce confisca. Procurorul de caz a contestat această hotărâre la Curtea de Apel, cerând încasarea sumei de 200 de mii de lei de la acuzat. CA a respins cererea procurorului. Mai târziu, CSJ a întors dosarul spre reexaminare. Decizia definitivă în acest caz încă nu a fost pronunțată.
În luna ianuarie 2020, procurorul general Alexandru Stoianoglo a comunicat că în timpul verificărilor de la Procuratura Anticorupție, s-a constatat că în dosarul despre contrabanda cu 900 kg de chihlimbar, procurorii au returnat învinuitului cele 900 kg de chihlimbar care au fost arestate. Procurorii au motivat acest lucru prin faptul că CNA nu are condiții pentru păstrarea chihlimbarului. În acest dosar au fost condamnate două persoane – administratorul și șoferul firmei pe numele căreia au fost întocmite documentele false de însoțire a mărfii. Firma a fost amendată. De asemenea, în acest dosar, au fost arestați cinci colaboratori ai Serviciului Vamal, însă vina lor nu a putut fi demonstrată. Potrivit afirmațiilor lui Stoianoglo, hotărârile care au fost luate în privința altor persoane vizate în acest caz rămân suspecte și neelucidate.
