NewsMaker

Constantin Țuțu, condamnat la 8 ani de închisoare. Procurorii au cerut 15

Fostul deputat democrat Constantin Țuțu, învinuit de escrocherie, îmbogățire ilicită și trafic de influență, a fost condamnat la 8 ani de închisoare. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pe 27 ianuarie. Țuțu a lipsit de la ședință.

Fostul parlamentar a fost condamnat la 8 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru infracțiunea de escrocherie și trafic de influență. Totodată, acesta s-a ales cu o amendă în mărime de 450 000 de lei și a fost privat de dreptul de a exercita funcții publice și de demnitate publică pe un termen de 5 ani.

Până la rămânerea definitivă a sentinței, i-a fost aplicată măsura preventivă a arestului preventiv.

De asemenea, din contul inculpatului, a fost dispusă confiscarea în folosul statului a sumei de 2000 de euro, ca bunuri rezultate din infracțiune.

Instanța a menținut, totodată, sechestrul aplicat pe bunurile lui Țuțu, în scopul executării garantării executării acțiunii civile și aplicării confiscării speciale a bunurilor rezultate din activitatea infracțională.

Cât privește infracțiunea de fals în declarații (comisă în 2 episoade), ex-deputatul a fost recunoscut vinovat, însă liberat de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală.

Țuțu a fost achitat pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

Avocatul fostului deputat democrat a anunțat că va contesta sentința prin care Constantin Țuțu a fost condamnat la opt ani de închisoare. Potrivit apărării, ex-parlamentarul se aștepta la o achitare, iar hotărârea instanței este calificată drept „ilegală”.

„Nu ne-am așteptat la o asemenea sentință”, a declarat avocatul lui Constantin Țuțu.

La rândul său, procurorul de caz a precizat că acuzarea va analiza motivarea deciziei și va decide ulterior dacă va contesta sau nu sentința.

Constantin Țuțu a fost acuzat că, în perioada septembrie-octombrie 2017, a pretins și primit 20 de mii de euro de la o persoană pentru a influența procurori și judecători în favoarea unui învinuit. De asemenea, între 2014 și 2019, fiind demnitar, ar fi cheltuit mai mult decât veniturile declarate și ar fi inclus în declarațiile de avere pentru 2017 și 2018 date false sau incomplete privind veniturile obținute. Fostul deputat neagă și că s-ar fi îmbogățit pe căi ilegale și spune că a indicat în declarațiile de venit chiar și donațiile pe care le-a primit la evenimente de familie. El susține că și-a construit casa „cu propriile mâini” și cu ajutorul unui prieten, căruia i-a rămas dator cu 2 milioane de lei.

Reamintim, Constantin Țuțu a fost reținut în iulie 2025, pe aeroportul din Atena, împreună cu Vladimir Plahotniuc, în baza unui mandat Interpol. Aceștia aveau asupra lor documente false și 155.000 de euro.

Deși se afla sub control judiciar în Grecia, autoritățile de la Chișinău au anunțat ulterior că Țuțu a părăsit ilegal teritoriul elen și a intrat în Republica Moldova, fiind surprins în regiunea transnistreană. Pe 2 octombrie 2025, el a fost reținut la punctul de trecere Vulcănești, după ce ar fi încercat să mituiască un polițist de frontieră ca să nu-l rețină.

În prezent, Constantin Țuțu se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

caleaeuropeana.ro

„Până la urmă, e decizia cetățenilor”. Maia Sandu, o nouă declarație despre unirea R. Moldova cu România

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România rămâne „pe agenda de discuții”, însă a subliniat că o eventuală decizie în acest sens aparține cetățenilor. Șefa statului a precizat că, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților de la Chișinău este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deziderat susținut de majoritatea populației țării. Afirmațiile au fost făcute pe 9 octombrie, în cadrul unui interviu acordat portalului Calea Europeană, în marja Moldova Security Forum.

„Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme. Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților, care depun eforturi pentru a pregăti țara în vederea semnării tratatului de aderare în 2028.

„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, a spus ea.

Amintim că, pe 9 octombrie, tot în marja Moldova Security Forum, Maia Sandu a făcut o altă declarație despre unirea Republicii Moldova cu România. Președinta a afirmat că reunificarea celor două maluri ale Prutului ar aduce „mai multă securitate” Republicii Moldova. „Dar această decizie aparține majorității cetățenilor Republicii Moldova. E o decizie mare care poate fi luată doar de un număr mare al cetățenilor noștri”, a adăugat ea.

***

De la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, afirmând inclusiv că ar susține această idee în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, șefa statului a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea drept o alternativă pentru aderarea la UE, în cazul în care procesul de integrare europeană ar stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai ridicat: aproximativ 72% dintre cetățeni susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: