Facebook/Igor Dodon

O nouă ședință în dosarul „Kuliok”: Ceban a lipsit din nou. Cine a depus mărturii și ce au declarat

O nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”, în care este judecat fostul președinte Igor Dodon, a avut loc luni, 25 mai, la Curtea Supremă de Justiție. Au fost audiați doi martori ai apărării: Sergiu Groza, fostul procuror și ex-deputat socialist din raionul Florești, și Valeriu Ciorici, președintele Organizației Teritoriale Rezina a PSRM. Primarul capitalei, Ion Ceban, citat ca martor al apărării, nu s-a prezentat la ședință, audierea sa fiind amânată pentru 9 sau 10 iunie.

Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, a remarcat că ambii martori audiați au comunicat aceleași circumstanțe, că nu erau responsabili de gestiunea financiară a PSRM și că toate responsabilitățile reveneau sediului central din Chișinău, și a subliniat că această repetiție nu schimbă nimic din perspectiva acuzării.

„În adunare, schimbarea poziției numerelor nu schimbă rezultatul. Pot să vină 100 de persoane și să comunice aceleași circumstanțe. Asta nu schimbă nimic. Este clar că nu erau responsabili de gestiunea financiară a PSRM, oamenii din teritorii. Noi am arătat că gestiunea financiară era în mâinile persoanelor de la sediul central”, a declarat Iarmaliuc.

Procurorul a mai menționat că, potrivit Codului de procedură penală, dacă apărarea renunță la un martor, acuzarea poate solicita preluarea probei și cercetarea acesteia în ședință. În privința lui Ceban, Iarmaliuc a subliniat că primarul a fost citat de mai multe ori și că obligația de a asigura prezența martorilor aparține avocaților apărării.

Avocatul lui Dodon, Nicolae Posturusu, a susținut că acuzarea a fost construită pe baza unor înregistrări video lansate în momente politice cheie. Primul segment a fost publicat pe 9 iunie 2019, a doua zi după numirea Maiei Sandu ca prim-ministru, iar al doilea la un an distanță, în ziua în care a fost anunțată data alegerilor prezidențiale din 2020.

„Aceste înregistrări au fost făcute în scop politic, pentru a diminua valoarea politică a unora sau a crește valoarea altora. Pornind de la aceste înregistrări, ne aflăm acum la acest proces care durează deja patru ani”, a declarat Posturusu.

Referitor la absența lui Ceban, avocatul a precizat că primarul a propus datele de 9 sau 10 iunie pentru audiere și că anterior fusese citat de 15 ori de procurori fără să se fi creat un „tam-tam” similar. Avocatul a mai menționat că printre martorii care urmează să fie audiați se numără și Zinaida Greceanîi și Vlad Batrâncea, fără a preciza ordinea acestora.

Istoria dosarului „kuliok”

Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.

Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.

În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.

Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.

Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Fostul președinte al țării mai este vizat în alte două dosare penale, ambele comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. Acesta este învinuit de săvârșirea infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, într-un dosar numit generic „Energocom” și de folosirea și deținerea unui document oficial fals. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: