screenshot

Oana Țoiu, la Chișinău, despre deschiderea negocierilor: „Nu e doar responsabilitate pentru Moldova, ci cuvântul pe care UE l-a dat” VIDEO

Bucureștiul pledează pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană cu Republica Moldova, dar și cu Ucraina și Balcanii de Vest. Autoritățile române consideră că extinderea UE va face blocul comunitar mai puternic pe plan economic și va consolida securitatea statelor sale membre. Afirmațiile au fost făcute de ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, înainte de începerea reuniunii Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care are loc la Chișinău vineri, 15 mai.

Oana Țoiu a declarat că, înainte de reuniunea Comitetului de Miniștri, a participat la un mic dejun de lucru privind integrarea europeană a Republicii Moldova, alături de ceilalți miniștri de externe prezenți la Chișinău și ambasadori. Acesta a fost găzduit de președinta Maia Sandu.

Oficiala a reiterat că Bucureștiul susține aderarea Republicii Moldova la UE și pledează pentru deschiderea oficială a tuturor clusterelor de negociere. Totodată, autoritățile române sprijină, de asemenea, avansarea procesului de negocieri cu Ucraina și statele din Balcanii de Vest.

„Este poziția României că este momentul să deschidem capitolele de negociere. (…) Este momentul să facem asta pentru că nu vorbim doar de o responsabilitate pentru R. Moldova, pentru Ucraina, de o responsabilitate de a finaliza negocierile și cu Balcanii de Vest. Vorbim și despre cuvântul pe care Uniunea Europeană la dat, vorbim despre poziția Uniunii Europene în lume. Este în interesul nostru, al fiecărui stat membru și al Uniunii, să putem să gestionăm rapid și corect, bazat pe merite, procesul de extindere, pentru că asta permite ca piața unică să aibă un avantaj competitiv mai mare în lume, asta permite ca sfera noastră de influență, sfera noastră de colaborare, care permite securitatea comună, să fie mai puternică. Nu putem să riscăm ca țările, în timp, să mai poată face față amenințărilor hibride, interferențelor care vin din alte state. Și modalitatea prin care putem să ne asigurăm de această securitate colectivă este integrarea europeană”, a spus Oana Țoiu.

Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Până acum, deschiderea formală a clusterelor de negociere a fost blocată de opoziția Guvernului de la Budapesta, condus de Viktor Orban, față de candidatura Ucrainei. Orban, considerat apropiat Kremlinului, a declarat în repetate rânduri că inițierea negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu agresiunea militară rusă, ar putea atrage UE în război.

În urma alegerilor parlamentare din Ungaria, desfășurate în aprilie, Orban și partidul său, Fidesz, au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul formațiunii, Peter Magyar, a devenit prim-ministru. Noul lider de la Budapesta a semnalat că nu se va opune avansării procesului de negociere, ceea ce a relansat discuțiile privind deschiderea formală a clusterelor de aderare.

Pe 9 mai, în timpul unei vizite la Chișinău, președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, a reiterat că deschiderea formală a primului cluster de negocieri cu Republica Moldova în iunie rămâne o prioritate pentru președinția Consiliului UE, deținută în prezent de Cipru.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: