Chișinău, iunie 2026 – Škoda Moldova anunță lansarea noului Superb iV Laurin & Klement Ultra, cea mai sofisticată și avansată versiune a modelului emblematic Superb. Noul model aduce împreună confortul specific segmentului premium, tehnologiile inteligente Škoda și eficiența propulsiei Plug-in Hybrid de ultimă generație.
Echipat cu un sistem de propulsie care dezvoltă 200 kW (272 CP) și un cuplu maxim de 400 Nm, noul Superb iV Laurin & Klement Ultra oferă performanțe dinamice remarcabile și o experiență de condus rafinată. Accelerația de la 0 la 100 km/h este realizată în doar 7,1 secunde, iar viteza maximă ajunge la 225 km/h.
Modelul este dotat cu o baterie de 25,7 kWh, care permite utilizarea energiei electrice pentru deplasările cotidiene, reducând consumul și emisiile, fără a compromite libertatea călătoriilor pe distanțe lungi.
Versiunea Laurin & Klement Ultra reprezintă vârful de gamă al modelului Superb și include o listă impresionantă de echipamente premium: scaune ERGO Comfort cu masaj și ventilare, interior exclusiv SUITE Cognac, suspensie adaptivă DCC Plus, Head-Up Display, sistem audio CANTON de 725 W, MATRIX LED și sistem Intelligent Park Assist.
Noul Superb iV Laurin & Klement Ultra confirmă angajamentul Škoda de a oferi clienților săi tehnologii inovatoare, confort excepțional și mobilitate sustenabilă, fără compromisuri.
Noul model este disponibil pentru comandă în rețeaua de dealeri Škoda din Republica Moldova.
Vizitați showroomurile Škoda și descoperiți noul Superb iV Laurin & Klement Ultra.
Motorina trece pragul de 36 de lei, iar benzina se apropie de 34 de lei litrul. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a anunțat, pe 18 septembrie, noile prețuri la carburanți, valabile pentru următoarele trei zile.
În perioada 19-21 septembrie, un litru de benzină 95 va costa 33 de lei și 80 de bani, cu 13 bani mai mult decât astăzi, iar un litru de motorină va costa 36 de lei și 11 de bani, cu 25 de bani mai mult.
De precizat că prețul motorinei a crescut constant începând cu 3 septembrie, iar cel al benzinei – începând cu 15 august. Spre comparație, pe 1 septembrie, un litru de benzină 95 costa 31 de lei și 25 de bani, iar un litru de motorină – 32 de lei și 89 de bani.
Reprezentanții ANRE au explicat anterior că „majorarea semnificativă a cotațiilor internaționale pentru produsele petroliere pune presiune asupra prețurilor carburanților din Republica Moldova”. „În ultimele două săptămâni, pe fondul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor privind aprovizionarea globală cu produse petroliere, cotația Platts pentru motorină a crescut cu 265 $/tona sau +20,3%, iar cea pentru benzină cu 105 $/tona sau 8,6%. Totodată, cotația internațională a țițeiului Brent a înregistrat o creștere semnificativă în această săptămână, depășind nivelul de 107 USD/baril, pentru a treia oară în ultimii 10 ani”, comunica Agenția pe 11 septembrie.
Zilele trecute, deputatul din opoziție Ion Chicu a declarat că motorina ar putea ajunge la 40 de lei litrul și că „asta deja este clar pentru toți”. Aflat la aceeași emisiune cu Chicu, deputatul partidului de guvernare Adrian Băluțel nu a respins și nici nu a confirmat afirmațiile deputatului din opoziție. Totuși, întinate de aceasta, el menționa că „nimeni nu știe” dacă tariful la motorină va continua să crească. Detalii AICI.
În următoarea săptămână, dacă cotațiile rămân la nivelul actual sau scad, pragul de 40 de lei la motorină nu ar trebui să fie atins, a declarat pe 17 septembrie directorul general al ANRE, Alexei Taran. Totuși, el a adăugat că „ce o să fie mai departe” este incert. Detalii AICI.
În Rusia au început, pe 18 septembrie, alegerile pentru Duma de Stat. Acestea sunt primele alegeri parlamentare ruse de la declanșarea invaziei la scară largă în Ucrainei, în februarie 2022. Scrutinul, organizat inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate, se va încheia pe 20 septembrie.
Cetățenii ruși urmează să aleagă 450 de deputați. Jumătate dintre aceștia vor fi desemnați în circumscripții uninominale, în care alegătorii votează pentru un candidat concret. Celelalte 225 de mandate vor fi repartizate pe liste de partid.
Niciunul dintre cele 10 partide înscrise în cursa electorală nu a condamnat războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Partidul liberal „Iabloko”, care s-a pronunțat constant împotriva războiului, a fost admis inițial în cursă, dar ulterior a fost exclus de Curtea Supremă a Rusiei din motive pe care formațiunea le consideră formale și motivate politic. Câțiva reprezentanți ai partidului participă totuși în circumscripții uninominale, scrie DW.
Scrutinul a fost extins și în Crimeea, precum și în alte regiuni ucrainene ocupate de Rusia. Militarii implicați în război și locuitorii acestor teritorii au putut vota anticipat, de la sfârșitul lunii august până pe 17 septembrie. Ucraina a declarat alegerile organizate în teritoriile ocupate ilegale, iar rezultatele acestora – nule.
Observatorii susțin că rezultatele votării din aceste regiuni vor fi practic imposibil de verificat. Autoritățile ruse nu au publicat date despre componența comisiilor electorale regionale și nici adresele secțiilor de votare. Totodată, nu a fost asigurată supravegherea video publică, iar utilizarea urnelor mobile a fost permisă.
Potrivit DW, înaintea scrutinului, surse, inclusiv media, apropiate puterii de la Moscova au început să distribuie înregistrări în care se sugerează că eventualele imagini cu fraude electorale sau introducerea mai multor buletine în urne ar putea fi generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Secții de votare în Republica Moldova
Pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova a fost autorizată o singură secție de votare. Aceasta se află la Ambasada Federației Ruse din Chișinău și a fost coordonată cu autoritățile moldovene.
Moscova și-a anunțat intenția de a deschide însă încă 16 secții de votare în regiunea transnistreană, controlată de administrația nerecunoscută de la Tiraspol. Informațiile privind numărul acestora sunt însă contradictorii: pe site-ul așa-numitei comisii electorale de la Tiraspol sunt publicate 15 adrese, în timp ce liderul nerecunoscut al regiunii, Vadim Krasnoselski, a declarat, pe 17 septembrie, că în stânga Nistrului vor fi deschise 17 secții.
Ministerul Afacerilor Externe și Biroul politici de reintegrare de la Chișinău au declarat în repetate rânduri că deschiderea secțiilor fără acordul autorităților constituționale este inacceptabilă și reprezintă o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău au protestat oficial față de intenția Moscovei.
Lista și adresele secțiilor de votare care urmează a fi deschise în regiunea transnistreană, conform site-ului pretinsei comisii electorale de la Tiraspol:
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Primarul satului Colonița, Angela Zaporojan, susține că toți locuitorii localității au auzit bubuitura puternică. În același timp, edilul declară că explozia nu s-a petrecut pe teritoriul satului. Cu toate acestea, Zaporojan le-a cerut locuitorilor să sune la 112 dacă găsesc eventuale resturi ale exploziei. Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a calificat situația drept „alarmantă”, solicitând autorităților centrale „să iasă cu explicații”. Menționăm că atât poliția, cât și Ministerul Apărării au declarat că bubuitura puternică este în proces de clarificare.
„Cu referire la bubuitura care s-a auzit astă noapte în satul Colonița, deci toți locuitorii au auzit-o, poliția verifică, dar această explozie n-a fost pe teritoriul satului Colonița”, a declarat primarul satului Colonița, Angela Zaporojan.
Cu toate acestea, primarul le-a cerut locuitorilor să sune la 112 dacă găsesc eventuale resturi ale exploziei.
„Vin cu o solicitare: dacă cineva din dumneavoastră o să vadă resturi de la explozie sau ceva care ar pune viața în pericol, vă rog frumos să nu vă apropiați și îndată sunați la 112”, a comunicat Zaporojan.
Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a calificat situația drept „alarmantă”. „Solicităm autorităților centrale și, în special, Consiliului Național de Securitate să iasă cu explicații. Au trecut ore bune și nimeni nu știe nimic și nu informează oamenii. Liniștea și securitatea cetățenilor trebuie să fie prioritatea statului”, a scris acesta pe o rețea de socializare.
***
Amintim că, în jurul orei 04:20, mai mulți cetățeni au anunțat la poliție despre o bubuitură puternică auzită în satul Colonița, în direcția Tohatin, ambele localități din municipiul Chișinău. Despre aceasta a anunțat Inspectoratul General al Poliției (IGP), care a declarat că oamenii legii continuă verificările, întrucât nu au fost depistate obiecte, urme de explozie sau alte pericole pentru populație. Detalii AICI.
Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că „a fost o explozie însoțită de un focar, de o lumină puternică”. „La moment au fost scoase echipe suplimentare, echipele de drone, care să ia de la înălțime ca să vedem, cel puțin, locația/traiectoria unde a fost aceasta”, a declarat Cernăuțeanu pentru Jurnal TV.
De cealaltă parte, Ministerul Apărării a declarat pentru NewsMaker că nu a constatat noi survolări neautorizate ale spațiului aerian al Republicii Moldova, iar incidentul cu bubuitura puternică este în proces de clarificare. Detalii AICI.
Ministerul Apărării nu a constatat noi survolări neautorizate ale spațiului aerian al Republicii Moldova, iar incidentul cu bubuitura puternică este în proces de clarificare. Declarațiile au fost făcute pentru NewsMaker de reprezentantul Ministerului Apărării, Marin Butuc.
„Survolări neautorizate nu au fost constatate în ultimele 24 de ore, cu excepția la ceea ce am comunicat noi ieri dimineață, la ora 8. În ceea ce privește cauza acestui incident pe perioadă nocturnă, el se află în proces de clarificare”, a declarat Marin Butuc.
Întrebat dacă este posibil ca spațiul aerian să fi fost survolat, dar să nu fie văzut de sisteme, reprezentantul Ministerului Apărării a declarat: „Noi nu putem vorbi în termeni de probabilitate în cazul dat. Trebuie să vorbim exact în baza datelor pe care le deținem. (…) Din ceea ce am comunicat, survolări neautorizate nu au fost constatate, dar urmează să vedem care a fost cauza și ulterior să vedem dacă ține nemijlocit de competența instituției militare. Poate e un alt motiv al bubuiturii și nicidecum ceea ce presupun alții”.
***
Mai mulți cetățeni au anunțat la poliție despre o bubuitură puternică în satul Colonița, în direcția Tohatin, ambele localități din municipiul Chișinău. Aceștia au alertat oamenii legii în dimineața zilei de 18 septembrie, în jurul orei 04:20. Despre aceasta a anunțat Inspectoratul General al Poliției (IGP), care a declarat că oamenii legii continuă verificările, întrucât nu au fost depistate obiecte, urme de explozie sau alte pericole pentru populație. Detalii AICI.
Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat că „a fost o explozie însoțită de un focar, de o lumină puternică”. „La moment au fost scoase echipe suplimentare, echipele de drone, care să ia de la înălțime ca să vedem, cel puțin, locația/traiectoria unde a fost aceasta”, a declarat Cernăuțeanu pentru Jurnal TV.
Organizația „The Moldova Project” cere Guvernului să găsească o altă denumire pentru noua instituție de stat – Moldova Project – anunțată pe 17 septembrie de premierul Vasile Tofan. Fondatoarea și președinta organizației, Victoria Morozov, a declarat pentru NewsMaker că numele este deja asociat cu activitatea, reputația și beneficiarii ONG-ului. NewsMaker a solicitat o reacție de la Guvern, însă, deocamdată, nu a primit un răspuns.
„The Moldova Project este denumirea sub care organizația noastră activează de peste 18 ani și sub care am construit o identitate, o reputație și, mai ales, încrederea beneficiarilor, partenerilor și donatorilor noștri. Am fost surprinși să vedem anunțată o nouă instituție guvernamentală cu o denumire practic identică – „Moldova Project”. Vreau să cred că este vorba despre o eroare”, a declarat Victoria Morozov pentru NM.
Morozova susține că ONG-ul respectă atât inițiativa Guvernului, cât și scopul noii instituții, însă, potrivit acesteia, două entități distincte – una neguvernamentală și una guvernamentală – care activează în aceeași țară, sub denumiri aproape identice, „vor crea inevitabil confuzie în spațiul public”.
„Din acest motiv, ne așteptăm ca Guvernul să reanalizeze această decizie și să identifice, cât mai curând posibil, o denumire distinctă pentru noua instituție. Pentru noi, nu este doar o chestiune de nume. The Moldova Project reprezintă ani de muncă, oameni, proiecte și o reputație construită în timp, pe care avem responsabilitatea să o protejăm. Victoria Morozov, fondatoarea și președinta organizației”, a mai declarat Victoria Morozova pentru NM.
NewsMaker a solicitat o reacție din partea purtătorului de cuvânt al Guvernului. Până la momentul publicării știrii, nu am primit răspuns la solicitare.
Amintim că premierul Vasile Tofan a anunțat, pe 17 septembrie, crearea Oficiului pentru Implementarea Proiectelor Strategice de Infrastructură Națională „Moldova Project”. Noua instituție, care va fi condusă de actualul director al Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, va fi responsabilă de implementarea proiectelor strategice ale Guvernului.
Noua structură va absorbi trei entități care gestionează proiecte în domeniul asistenței externe, sănătății și construcției noului penitenciar din Chișinău. Cancelaria de Stat va avea calitatea de fondator.
Instituția va avea 26 de angajați și va fi administrată de un Consiliu format din cinci membri și de un director. Costurile anuale pentru salarizarea personalului sunt estimate la 38,5 milioane de lei, ceea ce reprezintă o medie de peste 123.000 de lei pe lună pentru fiecare angajat.
Ce este The Moldova Project
The Moldova Project este o organizație neguvernamentală fondată în 2008 de trei tinere – una din Republica Moldova și două din Marea Britanie. Organizația sprijină copiii vulnerabili și familiile aflate în situații de risc din întreaga țară.
Potrivit informațiilor publicate de organizație, aceasta desfășoară proiecte pentru protecția copiilor, creează spații prietenoase în școli, organizează campanii, contribuie la îmbunătățirea infrastructurii și instruiește prestatorii locali de servicii.
În activitatea sa, The Moldova Project colaborează cu instituții de stat și organizații internaționale din domeniul protecției copilului, asistenței sociale și ajutorului umanitar.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
